2022 – Chișinăul nou și vechi
ianuarie 11, 2022
(Articol publicat pe portalul Agora.md)
2021 – un an cu de toate pentru Chișinău și centrul său istoric
Anul 2021 a fost cu bune și cu rele pentru Chișinău și, în special, pentru centrul istoric al acestuia. Modificări ale componenței consiliilor, avize pentru blocuri noi în nucleul istoric, moratoriu declarativ, demisii și modificări ale cadrului legal – toate acestea s-au întâmplat în 2021.
Chiar dacă am fi zis că nucleul istoric nu prea interesează pe multă lume, anul a început cu o modificare a componenței Consiliului Național al Monumentelor Istorice (care avizează tot ce se construiește în centrul orașului). Modificarea s-a făcut cu scandal și a trezit nemulțumirea asociațiilor de profil, printre care și a ICOMOS-ului.
De ce a trezit atâta vehemență? Pentru că decizia s-a luat netransparent, cu modificări absolut inutile în Hotărâri de Guvern și încălcând câteva legi – printre care și Legea Ocrotirii Monumentelor din 1993. Deciziile în detrimentul patrimoniului construit nu s-au lăsat mult așteptate, fiind luate chiar în prima ședință. Până la alegerile parlamentare din iulie 2021 ședințele au avut loc, avizându-se astfel o serie de proiecte, legalitatea cărora poate fi pusă sub semnul întrebării. Blocuri de 25, 15, 10, 8 etaje în centrul orașului.
Odată cu numirea noului ministru la Ministerul Culturii, ședințele consiliului au fost stopate, Hotărârea de Guvern modificată și s-a lansat un concurs pentru selectarea noilor membri ai Consiliului. Ce va fi mai departe, vom afla în 2022.
Între timp Primăria s-a angajat să elaboreze Planul Urbanistic pentru centrul orașului (PUZ centrul istoric). Urma să fie elaborat studiul de fundamentare pentru PUZ. Deocamdată, lucrurile s-au oprit. Dincolo de cadrul legal și documentații de urbanism, a existat o tentativă de a institui moratoriu până în luna aprilie 2022. Inițiativa s-a soldat cu eșec și moratoriul a rămas doar declarativ.
La sfârșit de an au fost votate în prima lectură modificarea Legii Ocrotirii Monumentelor din 1993.
Modificările nu aduc schimbări radicale, ci reglementează mai clar regulile de protecție a patrimoniului construit. Printre modificări:
- Ocrotirea monumentelor devine o activitate de interes public național;
- Vor fi introduse zone de protecție pentru fiecare monument, care vor fi stabilite de către Ministerul Culturii;
- În cazul în care zona de protecție nu a fost încă stabilită, ea va fi de 100 de metri în zonele urbane;
- Zonele de protecție se vor include obligatoriu în documentațiile de urbanism;
Construcțiile noi nu sunt interzise în totalitate (așa cum se zvonește), ci:
- Sunt interzise intervențiile prin construcții noi, care nu au o legătură funcțională cu aceste monumente și nici o argumentare istorico-arhitecturală;
- Intervențiile noi sunt acceptate doar în cazul în care acestea: vor pune în valoare monumentul, vor respecta caracteristicile istorice a bunului protejat, regimul de înălțime, echilibrul compoziției sale și relația sa istorică cu mediul înconjurător (istorico-arhitectural sau natural), vor asigura vizualizarea liberă a componentelor/elementelor istorice ale monumentului.
Totodată, conform noii legi, Agenția de Inspectare și Restaurare devine Agenția de Inspectare.
Proiectul urmează să fie votat în a doua lectură.
Modificările au fost începute la inițiativa societății civile.
2022 – Chișinăul nou, Chișinăul vechi?
Probabil, cele mai mari probleme din acest oraș încep de la faptul că centrul nostru așa și nu s-a ales cu niciun plan de dezvoltare. Centrul orașului care mai e și – centrul istoric, centrul de business, centrul administrativ – n-are un plan de dezvoltare. Tot haosul din domeniul construcțiilor din centrul orașului a continuat și în anul 2021, inclusiv din cauza lipsei planificării urbane.
Ne-am dori să vedem în 2022 cum încep să se stabilească niște reguli clare pentru centrul istoric al orașului. Dincolo de asta, îmi doresc mult să văd cum prinde contur ideea creării unui nou centru de dezvoltare al orașului nostru. Ideea unui nou pol de dezvoltare a orașului circulă de ceva vreme printre comunitatea de arhitecți, urbaniști, istorici și chiar administrație locală. Este vorba de dezvoltarea luncii Râului Bâc. Va deveni această zonă „Chișinăul nou” – rămâne să vedem.
În noul an, ca reprezentantă a unei organizații obștești care pledează pentru promovarea patrimoniului construit, îmi doresc și planificăm să contribuim la restaurarea unui monument de arhitectură. Despre asta vă vom povesti mai detaliat în anul care vine.
Vă doresc un an cât mai prosper într-un oraș mai bun! La mulți ani!
Publicat de Anetta Dabija
