Cadrul legal

Cadrul legal de protecție a patrimoniului în Republica Moldova se clasifică în legislația națională și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte.

La baza cadrului legislativ în domeniul protecției patrimoniului este Legea nr. 1530 privind ocrotirea monumentelor adoptată în 1993. Legea stabilește care este definiția de „monumente” și clasificarea acestora, cum se constituie Registrul monumentelor, cum are loc ocrotirea monumentelor, care sunt competențele APC și APL, care sunt organele de stat pentru ocrotirea monumentelor, cum se face conservarea și restaurarea acestora, cum se realizează finanțarea activității de ocrotire, ce pot face fundațiile obștești, care este răspunderea pentru încălcarea legii și altele. În același timp a fost adoptat și Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Din păcate legea este ambiguă și incompletă. Există un nou proiect de lege menit să înlocuiască legea nr. 1530. Proiectul de lege are deja câțiva ani. Când va fi votat nu cunoaștem…

În afară de Legea 1530, au fost adoptate o serie de legi care urmează să reglementeze domeniul patrimoniului cultural mobil:

Nu putem să nu facem referire și la alte acte normative referitoare la domenii conexe protejării patrimoniului cultural:

Republica Moldova este parte la convențiile europene și UNESCO de protecție a patrimoniului:

Tratatele și convențiile la care Republica Moldova este parte au aceeași forță juridică precum legile, având în vedere că ele sunt ratificate prin lege, devenind astfel norme de drept intern!!!

Din observațiile mele de până acum, cel puțin una din toate aceste legi și convenții a fost încălcată și continuă să fie. E suficient să vedem cum arată centrul nostru istoric ca să ne dăm seama cum se aplică legea (cum nu se aplică, mai degrabă) în domeniul protecției patrimoniului.

Publicat de Anetta Dabija