Caldarâmul de pe strada 31 august – rămâne sau nu?

În aprilie 2022 a început reconstrucția străzilor Tighina, Alexandru cel Bun și 31 august. Conform autorizației de construire cu numărul AC-0000136 din 22.03.2022 lucrările vor dura 18 de luni de la începutul acestora.

Strada 31 august se repară treptat, pe segmente. La începutul lunii martie a fost descoperit caldarâm vechi între străzile Pușkin și Bănulescu Bodoni. Rareori când un subiect din Chișinău trezește atât de mult interes – facebookul era plin cu postări despre vechiul pavaj, se făceau non-stop reportaje de la fața locului iar oamenii vizitau locul entuziasmați de această parte din istoria orașului.

Când am început să publicăm despre acest aspect al străzii 31 august, 90% din comentariile la pagina noastră au arătau cam așa: 

Caldarâm din secolul XIX.

Conform surselor documentare pe care le-am cercetat (dar și conform studiului publicat recent de Agenția Națională Arheologică) cunoaștem că pavajul vechi există pe strada 31 august 1989 (dar și pe alte străzi ale capitalei) din secolul XIX. Primele străzi care s-au pavat în Chișinău sunt străzile Fantalului și George Coșbuc (situate în partea de jos a nucleului istoric). Despre cum s-a pus caldarâm pe străzile din Chișinău, de ce s-a început cu cele două străzi și ce scandaluri de corupție au existat și atunci vă povestim în video de mai jos.

Episodul poate fi ascultat și pe platformele noastre de Podcast. 

Ce facem mai departe – valorificăm sau nu? Acțiunile autorităților.

În condițiile în care autoritățile publice locale au deja un proiect aprobat înainte de a descoperi pavajul istoric, devine astfel dificil de identificat o soluție rapidă. 

Imediat după ce a fost descoperit caldarâmul Primăria a stopat lucrările de reparare a străzii iar Agenția Națională Arheologică (în continuare ANA) a început săpăturile arheologice pentru aproximativ 14 zile. Între timp, primarul Ion Ceban a afirmat că  Primăria mun. Chișinău va încerca să găsească o soluție pentru a transforma acel tronson în stradă pietonală. Ulterior a declarat că strada 31 august pe segmentul între străzile Bănulescu Bodoni și Pușkin va fi pietonală numai dacă va fi deschis pentru trafic segmentul străzii Veronica Micle din spatele Guvernului. 

Concluzia Agenției: conservarea, restaurarea și valorificarea pavajului istoric.

Aici puteți citi raportul complet al ANA.

Dat fiind faptul că în centrul orașului Chișinău, parte integrantă a Nucleului istoric al urbei, nu s-au mai păstrat la suprafață decât pe unele străzi mici porțiuni pavate cu caldarâm din piatră de granit din epoca modernă, este important să se ia în considerare sectorul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni al străzii 31 August 1989. Această zonă este de mare interes cultural și turistic pentru Chișinău, deoarece aici se află importante instituții culturale ale Republicii Moldova, precum Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Muzeul Național de Arte al Moldovei, Biblioteca Națională, Palatul Național „Nicolae Sulac” și Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Mai mult, pavajul de granit din secolul al XIX-lea, descoperit și cercetat arheologic, este relativ bine păstrat și a atras un interes deosebit din partea publicului pentru arheologia urbană, istoria și patrimoniul cultural al Chișinăului.

Prin urmare, recomandăm conservarea in situ, restaurarea porțiunilor păstrate a  caldarâmului străzii, reconstituirea porțiunilor pierdute de pavaj cu pietre de același fel din alte sectoare ale străzii 31 August 1989 sau ale Nucleului istoric al orașului și punerea în valoare corespunzătoare a caldarâmului istoric din piatră de granit de pe strada 31 August 1989, segmentul dintre strada Alexandr Pușkin și strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, eventual prin asigurarea circulației carosabile și pietonale.

Concluzia ANA se pliază perfect cu ce spun majoritatea oamenilor din Chișinău: restaurarea și păstrarea pavajului. 

După raportul ANA, s-a expus și Ministerul Culturii care recomandă ca pavajul să fie restaurat.

După ce a fost publicat raportul ANA, dar și după ce Ministerul Culturii s-a expus asupra acestui subiect și Primăria mun. Chișinău a venit cu o reacție. Din comunicatul publicat pe pagina Primăriei nu înțelegem dacă autoritatea publică locală își asumă anumite acțiuni sau nu.

Ce spun specialiștii? Cât de dificil ar fi de păstrat pavajul vechi?

Am încercat să adresăm aceste întrebări colegilor noștri și specialiștilor din domeniul urbanismului, arhitecturii și patrimoniului construit.

Dumitru Eremciuc, arhitect, director AIM

Putem păstra pavajul așa cum este și îl putem completa cu părțile lipsă conform modelului istoric ca astfel să ajungem la aspectul istoric al străzii. Doar că această porțiune de stradă trebuie astfel să devină pietonală, pentru că unul din motive ar fi capacitatea portantă mică a caldarâmului care nu ar permite sarcini mari. 
O altă posibilitate ar fi conservarea și valorificarea a unei porțiuni mai reprezentative.
O a treia variantă ar fi proiectarea unei benzi cu restaurarea și completarea caldarâmului existent, ca și porțiune pietonală și proiectarea altor benzi pentru transport public cu delimitarea acestora din cauza cotei de nivel diferite.
E nevoie să fie propuse soluții eficiente de arhitectură a străzii în întregime cu toate componentele acesteia, trotuare, spații verzi, ajustarea cotelor la toate acestea.
Un răspuns obiectiv poate fi dat doar în cadrul unei cercetări, analize, releveu exact și respectiv oferirea răspunsului prin intermediul unei documentații tehnice.
De asemenea, ar trebui proiectat sau ajustat proiectul evacuării apelor pluviale.
Totul ar fi posibil, dorință să fie. 

Colegul nostru, Alexandru Munteanu, urbanist, președinte Centrul de Urbanism este de aceeași părere. Pavajul istoric trebuie păstrat deși ar fi greu tehnic de făcut acest lucru.

Alexandru Munteanu, urbanist, președinte Centrul de Urbanism

Ideal ar fi ca acel segment de stradă să fie transformat în stradă pietonală și mă gândesc că ar fi fain de pavat întreg acest segment cu caldarâm de aceeași natură, dar să avem porțiuni de traversare și zone de pavaj neted, pentru cei care se deplasează mai greu. Adică, tot din granit, nu exact așa, să fie ceva contemporan și diferit de cel istoric, ca acel istoric să iasă în evidență. 

Nu cunoaștem ce va fi mai departe, cert este că Primăria la această etapă ar trebui să organizeze câteva discuții cu specialiști, istorici, arhitecți, urbaniști, ingineri, arheologi și societate civilă pentru găsirea soluției cele mai optime. 

Totodată, așa cum spuneam și în video-ul nostru, este important la această etapă realizarea unui studiu complet despre caldarâmul din Chișinău pentru a afla ce străzi s-au pavat, ce a mai rămas sub asfalt și cel mai important aspect, ce am putea face în viitor în astfel de situații. 

Proiecte de reabilitare a străzilor fără avizarea Ministerului Culturii. 

Amintim că toate proiectele de reparație a străzilor din Chișinău nu au avizarea Ministerului Culturii. Chiar dacă Primăria declară că pentru astfel de lucrări n-a eliberat autorizație (pentru că avizul Ministerului Culturii este obligatoriu în cazul eliberării autorizației), noi totuși am văzut că toate lucrările se fac conform autorizațiilor așa cum este indicat pe panourile instalate pe lângă șantiere. Lipsesc studiile acestor proiecte. Poate că un studiu complet ar fi putut arăta că încă mai avem pavaj pe 31 august ascuns sub asfaltul din perioada sovietică. Modificarea unui proiect care a fost deja aprobat și mai mult decât atât, inițiat, este foarte dificilă. Cele mai optime soluții se pot găsi doar în cazul unor studii complete. Ceea ce evident, nu e cazul nostru. 

Acum nu ne rămâne decât să sperăm că atât Primăria cât și Ministerul Culturii vor găsi cea mai bună soluție pentru păstrarea caldarâmului și valorificarea acestuia. Chiar dacă acestea se întâmplă în paralel cu lucrările de reparație. Lucru care n-ar mai trebui să se repete în cazul proiectelor din nucleul istoric. 

Publicat de savechisinau

Distribuie pe: