Ce am învățat de la Berlin
mai 20, 2024
Am omis să vă povestim despre vizita noastră din capitala Germaniei din septembrie anul trecut.
La început de septembrie anul trecut am participat într-o vizită de studiu în Berlin (despre care am omis să vă povestim) organizată de Fundația Friedrich Naumann.
Creating Freedom Spaces – așa s-a numit vizita noastră. Am mers să vedem ce face orașul Berlin pentru a fi un oraș liber și mai ales un oraș pentru oameni.
Am avut întâlniri cu șeful Departamentului de Urbanism și Planificare din cadrul Primăriei orașului Berlin Manfred Kuhne, reprezentanții Asociației WiR e. V, City Lab Berlin, UmbauStadt GmbH – care e firmă de proiectare și care elaborează master-planuri, Tegel PROJEKT GMBH, ISEK Tegel, Asociația Germană a Orașelor și Localităților și alte asociații și locuri faine.
Ne-am întors din capitala Germaniei cu câteva lecții bune care nu țin deloc de investițiile mari sau de fondurile inegalabile la care are acces un oraș ca Berlin, ci mai degrabă țin de modul în care se fac proiectele pentru oraș, cum cooperează societatea civilă cu autoritatea locală, ce master-planuri se dezvoltă și ce face Primăria în proiectele cu multe polemici publice.
Lecția numărul unu – Primăria negociază cu toți actorii implicați în proiectele de dezvoltare urbană. Proiectul care ne-a impresionat: fostă închisoare transformată în zonă rezidențială de lux.
În prima zi am avut o întâlnire cu șeful departamentului de Urbanism din Berlin – Manfred Kuhne. A fost una dintre cele mai inspiraționale întâlniri din toate pe care le-am avut vreodată. Domnul Kuhne ne-a vorbit despre cum tinerii creativi au fost cei care au contribuit la dezvoltarea orașului, despre cum orice proiect în oraș este politizat, despre cum primăria negociază întotdeauna atunci când e vorba de proiecte care stârnesc multe polemici și despre cum să implementezi inițiative de succes implicând societatea civilă. Pe domnul Kuhne l-am invitat ulterior să ne ofere un interviu pe care îl vom publica în cel mai scurt timp.
Ceea ce e menționat de multe ori atât în interviul nostru cât și la întâlnirea din Berlin – autoritatea publică cooperează mult cu societatea civilă și negociază mult în proiectele mari de construcție.
Am vizitat mai multe locuri care au fost transformate și reconfigurate.
De exemplu acest complex imens care în trecut a fost o închisoare și a fost transformat într-o zonă rezidențială. Ținem să menționăm faptul că imobilele aveau statut de monumente istorice. Chiar dacă au existat aici mai multe master-planuri (un fel de PUZ, planuri urbanistice) s-a decis în final, după mulți ani de dezbaterii că zona va fi una rezidențială. Zona rezidențială e în mare parte din astfel de blocuri de maximum cinci etaje. Astăzi poate fi considerată o zonă de lux a orașului Berlin.
La capitolul zone care au fost transformate este și acest imens parc natural care în trecut a fost spațiul unei gări. Fiind abandonat pentru mai mult de 50 de ani, acest spațiu imens cu căi ferate s-a transformat treptat într-o pădure. În 2000 parcul a fost deschis pentru vizitatori. Clădirea veche a gării servește ca loc pentru organizarea unor evenimente. În curând aici va avea loc un festival de teatru.
Din aceeași categorie face parte și un alt fost complex industrial feroviar (“National Railway Repair Works”) care azi e un imens hub care găzduiește galerii de artă, terase, magazine, muzee și locuri pentru târguri.
Master-planuri în loc de PUZ-uri
Am rămas surprinși de master-planul pentru fostul Aeroport Tegel, dar și de un master-plan pentru o zonă cu locuințe sociale.
Master-planurile în Berlin înlocuiesc planurile urbanistice zonale. Procedura de elaobarea a unui master-plan are loc etapizat și fără a omite etape foarte importante cum ar fi consultarea publică. De fapt, ce ne-a uimit a fost importanța pe care o dau atât beneficiarii cât și cei care se ocupă de elaborarea planurilor – procesului de consultare publică. Proces care în cazul lor se întâmplă în mai multe forme și cu diferiți actori. Ce se întâmplă atunci când interesele sunt diferite – se negociază.
Master – planul pentru fostul Aeroport Tegel este unul ambițios și presupune transformarea zonei imense de aproape 5 km într-un nou complex multifuncțional. Aceasta va include: zone de oficii, rezidențiale și horeca. Doi mari chiriași vor fi aici: Universitatea de Tehnică Berliner Hochschule für Technik și Academia de Pompieri și Salvare din Berlin.
Clădirea modernistă a fostului aeroport a fost clasată ca și monument de arhitectură și va fi nucleul viitoarei „Republici Urbane Tech”.
Echipa în vizită la fostul aeroport
Lucrările de construire vor începe în 2026 și se preconizează că vor fi finalizate în 2046.
Masterplan cu clădiri sovietice.
Un alt master-plan prezentat a fost pentru un spațiu cu clădiri moderniste.
Un fel de „hrușciovci” atât de cunoscute pentru orașele din fosta URSS și foarte similare cu multe clădiri din Chișinău. Este un plan de dezvoltare planificat pentru următorii 20-30 de ani pentru un cartier din Potsdam.
Puteți să vedeți în poze cum arată „hrușciovcile” din Germania și care sunt condițiile de trai în această zonă socială.
Lecția numărul doi: Orașul Berlin clasează patrimoniul industrial și valorifică arhitectura modernistă.
Multe dintre clădirile moderniste (așa cum de exemplu la noi ar fi Hotelul Național) au statut de monumente protejate. La fel și obiectele de patrimoniul industrial.
Haus der Statistiks e un fel de Hotelul Național și la fel ca și Hotelul Național urma să fie demolat. Însă societatea civilă, împreună cu Primăria încearcă să găsească o soluție pentru păstrarea clădirii și transformarea acesteia într-un spațiu multifuncțional. Ce a făcut Primăria – a răscumpărat clădirea și i-a oferit statut de monument.
Aici puteți afla istoria detaliată a proiectului.
Lecția numărul trei: Înverzirea orașului este o măsură obligatorie. Orașul Berlin este cel mai verde oraș din toate pe care le-am văzut până acum.
Nu pentru că are multe parcuri, ci pentru că investește mult în zonele verzi – peste tot poți vedea arbuști, flori, iarbă, copaci, mici oaze de vegetație. Așa cum vedeți în imaginile de mai jos. Iar din discuția noastră cu șeful Departamentului de Urbanism am înțeles că orașul Berlin are una dintre cele mai ample politici de înverzire a orașului. În toate master planurile noi se poate observa cât de importante sunt acestea pentru oraș.
În aceeași ordine de idei, Berlinul e un oraș care implementează măsuri pentru retenția apei. Măsurile desigur că au direct legătură cu înverzirea orașelor de care am scris mai sus și crearea așa-numitului sponge city, însă sunt implementate și altfel de sisteme de retenție a apei așa cum sunt cele din poze:
Politicile de înverzire nu se referă doar la orașul Berlin, ci la orașele europene per general așa cum aceste aspecte țin de obiectivele Uniunii Europene pentru orașe.
Lecția numărul patru: Colectarea datelor sunt esențiale pentru buna funcționare a unui oraș. .
Berlin e un oraș care lucrează cu date. Am vizitat City Lab care e o organizație finanțată de autoritatea publică locală. Ce au ei? Platforme de prezentare a datelor. De exemplu platforma care arată eficiența energetică a clădirilor, platforma online de monitorizare a traficului din oraș, platforma de monitorizare a ciclismului în oraș (care arată pistele pentru biciclete, pistele temporare etc.), platforma pentru udarea copacilor din oraș, platforma pentru monitorizarea traficului și multe altele. City Lab este doar una din inițiativele finanțate de municipalitate pentru colectarea și prezentarea datelor într-un mod cât mai accesibil.
În Berlin Municipalitatea implementează proiecte legate de urbanism și arhitectură împreună cu societatea civilă.
Întâlnirea cu șeful direcției de urbanism din Senatul Berlin (direcția de urbanism a Primăriei) a fost una foarte inspirațională așa cum am menționat la începutul acestui articol. Domnul Manfred Kuehne nu ne-a vorbit doar despre proiectele mari pe care le implementează orașul Berlin, ci mai ales despre cum cooperează municipalitatea cu societatea civilă și că activiștii sunt mai degrabă aliați ai autorității pentru proiectele din oraș decât oponenți ai Primăriei. Acest lucru se vede și prin multitudinea de proiecte și programe finanțate din banii municipalității așa cum este City Lab .
Lecția numărul cinci: Obiectivele Uniunii Europene pentru orașe – obligatorii pentru municipalitate
Reprezentanții municipalității ne-au vorbit și despre importanța Uniunii Europene în politicile orașului. Ele nu sunt diferite de obiectivele stabilite la nivel european. Prin urmare tot ceea ce am enumerat mai sus – protejarea patrimoniului, politica de înverzire a orașului, mobilitatea durabilă, o mai bună planificare a spațiului etc. – sunt obiective ale Uniunii Europene pentru orașe stabilite în Pactul de la Amsterdam de către guverne. Totodată, fondurile UE se oferă și pentru așa orașe ca Berlin.
În afară de toate întâlnirile pe care le-am avut despre care putem să vă povestim încă în vreo câteva articole am fost și observatori ai orașului. Am remarcat arhitectura nouă din zonele istorice și protejate, am remarcat spațiile publice, terenurile de joacă pentru copii, trotuarele și spațiile verzi imense de care ziceam anterior în articol. Am mai remarcat că în Berlin pietonii au prioritate. Noi am avut ocazia să vedem și să simțim acest lucru. În Berlin se circulă cu 30 km/h în majoritatea zonelor din oraș. Și nu sunt ambuteiaje. Mai mult decât atât, am rămas surprinși de nr. mare de biciclete și de faptul că pietonii trec strada pe unde apucă fără rețineri sau frică (efectul celor 30 km/h).
Așa cum am menționat la începutul acestui articol, este foarte dificil să comparăm orașe precum Berlinul cu orice alt oraș dintr-o fostă țară URSS. Totuși, la fel ca și în orașele post-sovietice, o parte din trecutul capitalei Germaniei este marcat de influența sovietică, care a lăsat amprente în structura urbană, culturală și socială. Astfel, putem prelua câteva practici bune pentru aspecte care țin de dezvoltarea orașului.
Vizita a fost organizată de Fundația Friedrich Naumann România și Moldova pentru câțiva reprezentanți ai primăriilor și asociațiilor obștești din Republica Moldova și România.
Publicat de savechisinau