De ce orașul este inundat după fiecare ploaie torențială?

După ce a plouat torențial în seara zilei de 30 august, Facebookul a răbufnit iar și a dat un motiv bun de ironie, dar și de îmbrânceli politice.

Dincolo de glume și aruncat cu pietre în grădina Primăriei, faptul că orașul nostru este inundat la orice ploaie mai puternică e o problemă destul de gravă care nu poate fi ignorată și care va avea consecințe și mai grave cu timpul. Pentru că astfel de ploi vor fi din ce în ce mai frecvente.

Ne-am gândit că discuții despre astfel de situații, dar și despre importanța râului Bâc pentru orașul nostru, ar trebui să fie cât mai multe în spațiul public.

Cum se întâmplă că orașul este inundat și, în special, de ce străzile de lângă râul Bâc devin „râuri” la fiecare ploaie torențială din Chișinău?

Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, scrie următoarele:

Apa curge spre cel mai jos punct. Asta e o lege a fizicii, de care se ține cont pentru construcții inginerești de tot felul. În baza acestei legi, în mod natural, se formează râurile și ulterior mările. Cel mai jos punct în Chișinău este râul Bîc, de aia toate apele se scurg în acea direcție. Acum, una din consecințele schimbărilor climatice sunt perioadele lungi de secetă, când se produce doar evaporația apei de la sol și această apă ulterior se declanșează sub formă de averse spontane, unde cantitatea de apă, care anterior cădea într-o perioadă mai îndelungată de timp, acum cade într-o perioadă scurtă de timp. Iar ingineria localității, construită anterior după fenomenele meteo de acu câțiva zeci de ani în urmă, nu face față fenomenelor meteo în noile condiții. Cu toate că fenomenele meteo s-au schimbat, inginerii și factorii de decizile de azi încă nu conștientizează că ar fi cazul să-și schimbe abordarea și să ofere soluții potrivit manifestărilor climatice de azi și nu din anii 80-90. Mai multe spații verzi, rain gardens, canale de scurgeri a apelor pluviale desfundate și mai largi ar fi necesare, care ar capta o bună parte din volumul de apă deversat prin astfel de intemperii. Există și un studiu de FLood RIsk Management, elaborat (prin BEI) de prin 2017 pt toată Republica Moldova, nu doar Chișinău, dar acest studiu include și analiza riscurilor la inundații în mun. Chișinău. În studiu, experții au propus inclusiv lărgirea albiei râului Bîc pentru a mări zona de captare a apei. Acest lucru ar presupune, de fapt, niște demolări în Chișinău în zona străzii Albișoara și mai departe, pe care nu sunt sigură că încă suntem gata, ca și societate, să le facem.

(Discuțiile poti fi urmărite aici și aici.)

Aceste cauze mai pot fi găsite și în studiile de specialitate:

Într-un studiu din 2014 printre alte cauze se indică și „permeabilitatea scăzută a acoperirii terenului cauzată de asfalt. Astfel, ploile abundente provoacă scurgeri considerabile în pantă, care duc la rapid
acumulare de apă în regiunile cele mai joase ale văii Bâcului. Luând în considerare inundațiile cauzate de acest tip de ploi, care au fost frecvent în ultima perioadă, se recomandă efectuarea unei revizuiri și îmbunătățiri a sistemului de drenaj al municipiului Chișinău.”

Ce putem face? Grădini de ploaie

Dacă lărgirea albiei râului Bâc și îmbunătățirea infrastructurii sunt măsuri foarte costisitoare, crearea/îmbunătățirea spațiilor verzi sau a grădinilor de ploaie par a fi soluțiile cele mai simple și ușor de implementat.

O grădină de ploaie este o amenajare de arbuști nativi, plante perene și flori plantate într-o mică depresiune, care se formează în general pe o pantă naturală. Este conceput pentru a reține și a absorbi temporar scurgerea apei de ploaie care curge de pe acoperișuri, alei de acces, terase sau gazon. În comparație cu un gazon convențional, grădinile de ploaie permit cu 30% mai multă apă să pătrundă în pământ.

Mai jos vedeți două filmulețe despre importanța grădinilor de ploaie și cum pot fi acestea amenajate:

Cât mai multe spații verzi în orașe

Am tot scris despre importanța spațiilor verzi pentru orașe în articolele noastre, care au un aport considerabil și în prevenirea inundațiilor. Urbanizarea are efecte semnificative asupra proceselor de reținere, stocare și infiltrare a apelor pluviale.

În prezent cam toate orașele se confruntă cu probleme precum poluarea aerului, căldura urbană, ploi abundente și temperaturi necomfortabile din timpul verii și iernii. Crearea unui strat de biodiversitate urbană este soluția la aceste probleme, acestea contribuind semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de mediu din orașe în multe feluri. Pe lângă rolul de reglare a temperaturii pe timp de vară, spațiile verzi rețin până la 40% din apă de ploaie și pot întârzia evacuarea apei cu 18 minute în episoade de ploi intense, prevenind colapsul sistemelor de drenaj urban, mai ales în zone cu multe blocuri de apartamente.

Într-un limbaj mai tehnic, zonele verzi urbane scad posibilitățile de inundații în interiorul orașului și rafinează apele uzate, sporind nivelul de calitate al apei. Suprafețele vegetale sunt capabile să intercepteze și să stocheze apa, reducând volumul scurgerii apei pluviale (situație prezentată în imaginea de mai sus). Beneficiile arborilor individuali sunt maximizate dacă sunt plantați în gropi de copaci care conțin soluri permeabile, capabile să absoarbă apă suplimentară, sau soluri structurale care facilitează creșterea rădăcinilor copacilor sub pavaje și drumuri. Includerea spațiilor verzi ca parte a noilor dezvoltări urbane, precum și integrarea acestora în regiunile urbane existente, ar putea contribui la reducerea acestor riscuri și oferă o alternativă de control ingineresc al inundațiilor care pot fi perturbatoare și costisitoare de instalat.

Care e situația în Chișinău? BNS scrie că „suprafața spațiilor verzi urbane în ultimii 5 ani se menține practic constantă”, iar pe site-ul Asociației de gospodărire a spațiilor verzi putem vedea exact ce zone și ce suprafață cu spații verzi din Chișinău se află la gestiunea acestora. În realitate, situația spațiilor verzi din capitală se află mai degrabă într-un declin constant, iar impactul defrișării spațiilor verzi și a gospodăririi defectuoase s-a făcut simțit inclusiv și după ultima ploaie torențială de la sfârșitul lunii august.

Vom acorda timp unei analize amănunțite în acest sens într-un alt articol, dar un lucru este cert: avem nevoie de cât mai multe spații verzi în Chișinău, îngrijite corespunzător, iar fiecare vară toridă sau ploaie torențială vine să ne amintească acest lucru.

Conceptul de oraș burete

Atât grădinile de ploaie cât și zonele verzi sunt elemente ale conceptului de oraș burete.

Un oraș burete este un oraș proiectat astfel încât să capteze apa de ploaie ca mai apoi să fie utilizată pentru irigare și uz casnic. 

Gestionarea convențională a apei din inundații implică adesea construirea țevilor sau a drenajelor pentru a elimina apa cât mai repede posibil sau consolidarea malurilor râurilor cu beton pentru a se asigura că nu se revarsă.
Un „oraș burete” face opusul, căutând în schimb să absoarbă precipitațiile și să încetinească scurgerea de suprafață. Cum se întâmplă asta? Prin crearea unui anumit procentaj de structuri „verde – albastre”. De exemplu: parcuri, grădini pluviale, lacuri de reținere a apei, grădini și plantații urbane, pereți și acoperișuri verzi. Pavajul permeabil este și el un element important care ar contribui la permeabilitatea orașului.

Într-o expertiză care studiază permeabilitatea a câteva orașe (aici găsiți studiul) unul din specialiști îndeamnă orașele să-și pună întrebarea: Cât de permeabil sunt? 🙂 „Tot ce trebuie să facem este să  evaluăm și să înmulțim resursele verzi și albastre.”

Găsiți mai jos o serie de articole despre măsurile care pot fi luate pentru diminua efectele ploilor abundente în orașe:

1. Soluții pentru a scăpa orașul de inundații
2. Can trees and woods reduce flooding?
3. Stormwater innovations mean cities don’t just flush rainwater down the drain
4. Global Sponge Cities Snapshot

Publicat de savechisinau

Distribuie pe: