Dezvoltare urbană durabilă: Timișoara

Am fost la Timișoara să vedem cum cultura contribuie la dezvoltarea unui oraș. Am participat într-o vizită de studiu cu genericul „Orașe mai bune, cu aportul culturii”. De ce la Timișoara? Că-n 2023 Timișoara are statutul de Capitală culturală europeană. 

Din toate întâlnirile pe care le-am avut am luat o groază de informații pentru Chișinău, plus că ne-am pomenit acolo într-un moment foarte important pentru Timișoara – concursul de reamenajare a uneia dintre cele mai importante piețe din Timișoara – Piața Victoriei (dacă ar fi să facem o paralelă între Timișoara și Chișinău, e ca și cum am fi avut un concurs de reamenajare a Pieței Mari Adunări Naționale). 

Ce am învățat de la Timișoara?

Cele mai bune soluții pentru reamenajare a spațiilor: concursurile arhitecturale. Am aflat de la Ordinul Arhitecților din România ce înseamnă un concurs arhitectural/urbanistic de soluții și cât de important e să parcurgi toate etapele pentru ca să avem la final cel mai bun proiect pentru un spațiu în oraș. Există și un ghid pentru toate etapele organizării unui concurs după care ne-am putea îndruma dacă vrem să facem concursuri de calitate. Ne-am gândit la câteva zone de la noi pentru care un concurs ar fi cea mai bună soluție (mai ales pentru a ieși din impasul în care se află la această etapă) – Cafeneaua Guguță, dar și toată zona aia din jur și complexul industrial Aroma. Și am văzut pe viu soluția cea mai bună pentru Piața Victoriei din Timișoara, care e și una din cele mai importante piețe ale orașului în urma concursului arhitectural organizat.

Am aflat că Primăria Timișoara are o direcție care se ocupă doar de atragerea fondurilor, scriere proiecte și monitorizare (Incubatorul de Proiecte). Direcție care există din 2005, adică înainte de aderare la UE a României. Cunoaștem doar două granturi pe care a putut să le acceseze Primăria Chișinău (dar și pe alea cu peripeții), însă cu ajutorul asociațiilor din afara Primăriei pentru că nu are o astfel de direcție care s-ar ocupa doar de proiecte și granturi;

Am vizitat o hală dintr-un cartier istoric, transformată într-un centru cultural, centru de birouri, centru expozițional – Faber;

Am aflat că Primăria Timișoara are un program de sprijin financiar pentru reabilitarea clădirilor istorice (despre care vom publica în curând un interviu și un video); Roxana Pătrulescu, coordonatoarea biroului de reabilitare cartiere istorice, ne-a povestit despre istoria dezvoltării urbane a orașului și asta-i ceea ce ne lipsește nouă din tururile de la Chișinău;  

Am vizitat Muzeul Apei, care s-a transformat și într-un spațiu public popular unde se mai și organizează spectacole. 

Și cireașa de pe tort: am văzut faimoasa instalație Pepiniera 1306 din Piața Victoriei. Instalație care a trezit de la bun început polemici și discuții despre spațiile publice și care a fost parte dintr-un proiect mult mai mare  – „Privește Orașul” al Ordinului Arhitecților din România”. Proiectul a făcut parte din dosarul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană. O instalație din 1306 de tipuri de plante, fixată în cea mai importantă piață a Timișoarei – Piața Victoriei. Ideea instalației nu se limitează doar la aspectul său arhitectural, artistic, ecologic, dar e și ca un experiment într-un spațiu public care are nevoie de regândire și reamenajare. 

• Din februarie de când e-n Piața Victoriei a devenit cel mai popular „obiect” al orașului și a fost vizitat cam de peste 100 000 de vizitatori chiar dacă a stârnit discuții aprinse atunci când a fost instalată. 
• Care-i rolul „turnului” de plante instalat într-o piață istorică? În afară de faptul că invită trecătorii să se  oprească și să vadă Piața de sus și tot patrimoniul construit de aici (fără a concura cu el), dar și toată componenta vegetală a pepinierei, mai e și un subiect pentru dezbatere și provocarea unor discuții despre spațiul public și cum acesta e utilizat. 
• Odată ce își va fi încheia ciclul de viață, intervenția va lăsa în urma sa copacii și vegetația care vor fi plantate în diferite zone din oraș. Proiectul testează noi posibilități de utilizare și percepție a spațiului public, precum și reacția publicului la aceste schimbări.

Lecția cea mai importantă de la Timișoara: cultura o resursă importantă pentru regenerare urbană

Statutul de Capitală Culturală Europeană nu înseamnă doar proiecte culturale și artistice  (așa cum probabil că s-ar înțelege la Chișinău) ci e o oportunitate unică de regenerare urbană și implementare proiecte pentru oraș. Or cel puțin inițierea unor procese care în mod normal ar fi luat mai mult timp – de exemplu procesul de reamenajare a celei mai importante piețe din Timișoara – Piața Victoriei. Totodată, schimbările urbane nu s-au rezumat doar la centrul orașului și multe dintre inițiativele culturale s-au demarat și în alte cartiere decât cele centrale.

Despre ce înseamnă statutul de Capitală Culturală Europeană pentru oraș și cum acesta contribuie la dezvoltare urbană vom scrie un material separat, cert este însă că inițiativele și proiectele care s-au demarat în oraș atât în faza de pregătire pentru obținerea acestui statut cât și pe parcursul anului 2023, vor aduce mari schimbări în Timișoara. Nouă, celor din Chișinău, nu ne rămâne decât să învățăm și să preluăm bune practici din astfel de procese și apoi să le implementăm acasă.

Vizita de studiu pentru delegația din Republica Moldova din care au făcut parte atât funcționari publici cât și reprezentanți din societatea civilă a fost organizată de Centrul de Proiecte din Timișoara, GIZ Moldova și Solidarity Fund Pl în Moldova.

Publicat de Anetta Dabija

Distribuie pe: