Patrimoniul arhitectural în devenire. Hotelul Național – un ecou al arhitecturii sovietice
noiembrie 21, 2022
- Introducere. Importanța patrimoniului cultural și arhitectural pentru dezvoltarea socio-economică
Problema conservării patrimoniului cultural este una actuală de mai multe secole și are rădăcini în trecutul îndepărtat al omenirii. Cu toate acestea, a dobândit o relevanță deosebită și un impact economic considerabil în ultimele decenii, odată cu apariția termenului „economia patrimoniului cultural”. Acum, importanța patrimoniului cultural este interpretată nu numai ca o valoare estetică și culturală pentru generațiile viitoare, ci și ca o resursă importantă din punct de vedere strategic pentru dezvoltarea socio-economică a orașelor – una dintre componentele principale ale calității vieții oamenilor din zona urbană.
Spre exemplu, patrimoniul cultural european este de o importanță economică excepțională, generând un venit anual estimat de 335 miliarde EUR și (direct sau indirect) 9 milioane de locuri de muncă. În plus, piața pentru conservarea acestui patrimoniu este estimată la aproximativ 5 miliarde EUR pe an și reprezintă o resursă remarcabilă pentru turismul cultural (Sursa: Viitorul patrimoniului cultural în orașe inteligente, 2014).
În acest sens, orașul Chișinău dispune de suficiente resurse care încă nu au fost valorificate la nivelul corespunzător. Străzile centrului istoric al orașului Chișinău sunt pline de istorie și atmosferă, care este tot mai mult dată uitării în lipsa unei strategii clare de valorificare a patrimoniului cultural și arhitectural al orașului. Punctual au loc intervenții de calitate, dar, în contextul intervențiilor necontrolate care nu țin cont de istoria și scara locului, zona istorică a orașului degradează cu viteza mare.
Un alt aspect important la care autoritățile publice nu atrag suficientă atenție sunt clădirile care merită să fie protejate, dar din anumite motive meschine continuă să degradeze și nu sunt o prioritate pentru cei ce ar putea schimba acest lucru spre bine. Lista monumentelor culturale și de arhitectură de mult timp nu a fost înnoită și completată. Criteriile după care sunt alese monumentele de arhitectură de asemenea merită împrospătate, fiind moral învechite, îndeosebi în contextul accesului la informație și la proiecte din domeniul valorificării patrimoniului cultural din țările europene, care au demonstrat prin propriul exemplu că „economia patrimoniului cultural” are un impact financiar considerabil asupra dezvoltării orașelor.
În contextul celor de mai sus, un exemplu elocvent în acest sens este clădirea fostului Hotel Intourist (în perioada sovietică), actualul Hotel Național, care are o soartă destul de tragică. Situat la limita zonei istorice a orașului Chișinău, la intersecția a două axe urbanistice importante, la un moment dat a fost unul din principalele simboluri ale orașului, o clădire iconică la acel moment. Actualmente, însă, este o clădire abandonată, un refugiu pentru populația marginalizată, o zona nesigură și periculoasă chiar în centrul Capitalei.
În prezent soarta Hotelului Național este una des discutată în mediul arhitectural profesionist. Există nenumărate proiecte care au drept scop demolarea acestuia și propunerea unor complexe care depășesc cu mult volumul actualei clădiri. Însă o parte a populației, mai ales oamenii din domeniu care înțeleg adevărata valoare culturală și arhitecturală a clădirii, continuă încercările de a-i da o nouă viață și de a împiedica demolarea acesteia. Acest lucru dă speranța că într-o zi autoritățile și societatea vor deschide ochii la o nouă realitate și vor accepta proiectele sustenabile, durabile, care au drept scop dezvoltarea și valorificarea a ceea ce deja avem și cu ce am putea să ne mândrim în cazul unei intervenții de calitate.
Fig.1: Poziția Hotelului National față de limita centrului istoric al orașului Chișinău.
Sursa: Autor.
- O nouă viață pentru Hotelul Național. Un nou simbol pentru oraș
În perioada de înflorire a Chișinăului sovietic, Hotelul Național era cel mai prestigios loc de ședere temporară a oaspeților străini, participanți la diferite forumuri, congrese și competiții internaționale. Era un simbol pentru oraș – până și localizarea acestuia ne vorbește despre asta, fiind plasat pe axul principal de acces în oraș din direcția aeroportului.
Actualmente, Hotelul Național a devenit un simbol al degradării, corupției și lipsei de responsabilitate a celor care au puterea de a decide, dar și a celor care rămân indiferenți față de problemele orașului.
Un aspect îmbucurător este interesul tinerei generații de arhitecți față de problema Hotelului Național. Astfel, aceasta a devenit una din temele de diplomă a promoției 2022. Proiectul cu tema CONVERSIA HOTELULUI NAȚIONAL a fost realizat de Andreev Victor, coordonatoarea proiectului de licență fiind autoarea acestui articol: Grati Sorina-Nicoleta.
Ideea principală a proiectului a fost de a transforma fostul hotel într-un nou simbol, un pol important economic, activ și atractiv pentru toți actorii urbani.
În urma analizei practicilor europene din domeniul proiectelor de conversie și a studiului urbanistic efectuat, s-a decis ca acesta să fie transformat într-un complex multifuncțional, care îmbină în sine mai multe funcții: coworking, oficii, expoziții – acestea fiind zonele principale. La acestea se adaugă funcțiile care țin să păstreze parțial istoria locului dat, cum ar fi o zonă de hostel și spațiile de alimentație publică, una dintre care e amplasată la ultimul nivel de unde se deschid niște priveliști extraordinare spre oraș, iar blocul vecin – fostul restaurant – s-a propus să fie transformat într-un centru de distracții cu activități sportive – role, alpinism, etc.
Sursa: Autor, în baza schemei realizate de autorul proiectului în cadrul proiectului de licență
Proiectul presupune că spațiile fostului hotel să devină un spațiu flexibil și atractiv pentru toate categoriile de vârstă și domenii. Un loc în care oricine o să se regăsească, o să-si poată desfășura activitatea, dezvolta mica afacere, socializa, etc. Spații care vor inspira și vor motiva, care vor răspunde nevoilor utilizatorilor, nu doar la nivel de funcțiuni, ci și la nivel estetic și de confort. Unde indiferent de activitatea care o desfășoară, fiecare va avea posibilitatea de a beneficia la maxim de facilitățile spațiului, zonele de meeting room, spațiile expoziționale, săli de conferință, întruniri, etc.
Deci, dintr-un simbol al Chișinăului Sovietic, acesta urmează să devină un simbol al transformării, păstrând aspectele de bază pe care le avea acesta la momentul deschiderii – rolul de întrunire a oamenilor și de socializare, însă, actualmente într-o altă manieră, care ține mai mult de aspectul creativ, într-o lume plină de transformări rapide, unde fiecare minut e de preț.
Autoarea ține să menționeze că acest proiect a fost înalt apreciat de președintele comisiei al examenului de licență 2022, domnul Emil Ivanescu, arhitect român, președinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România.
Autoare text: Grati Sorina-Nicoleta
*Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED sau a organizației. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.
Publicat de Patricia Mihaila
