RÂUL – OMUL – ORAȘUL. Râul Bâc – leagănul orașului Chișinău (partea 1)

Probabil, ați observat că subiectul râului Bâc și importanța acestuia pentru Chișinău este unul important pentru noi. Încercăm să fim la curent cu activitățile dedicate acestei teme, printre care și atelierul de arhitectură și urbanism „Orașul și Râul”, organizat în 2019 în cadrul Facultății de Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice din Moldova. Misiunea principală a acestui atelier a fost de a aduce în prim-plan problema râului Bâc. Studenții care au participat la atelier au elaborat mai multe schițe pentru regenerarea spațiilor urbane, adiacente râului.

Am solicitat de la una din coordonatoarele proiectului, Sorina-Nicoleta Grati, să ne povestească despre importanța râurilor pentru orașe, a râului Bâc pentru Chișinău și despre rezultatele atelierului pe care l-a realizat. Mai jos publicăm articolul său:

1. Introducere. Rolul râului în dezvoltarea orașului.

Problema râului Bâc este una actuală și des discutată în cadrul strategiilor de dezvoltare a orașului Chișinău. Până în prezent, însă, toate proiectele și inițiativele propuse pentru dezvoltarea albiei râului au rămas doar pe suport pe hârtie. 

Înainte de a continua discuțiile despre starea și problemele orașului provocate de această zonă, e bine să analizăm câteva exemple reușite a rolului râului în dezvoltarea economică și în creșterea nivelului de viață al locuitorilor.

Majoritatea celor mai vechi orașe din lume s-au dezvoltat în jurul râurilor, jucând un rol major în susținerea orașului în sine. Râurile furnizează apă, susțin procesele naturale – cum ar fi prevenirea inundațiilor – și oferă habitate pentru plante și animale. Acestea sunt importante pentru oraș, au un efect de răcire, ajutând la scăderea temperaturii suprafeței și a aerului, oferind umbră și eliberând umezeală în aer. Râurile gestionează inundațiile, iar majoritatea speciilor de plante care cresc pe malurile râurilor absorb multă apă, reducând forța inundațiilor, care reprezintă o amenințare pentru oameni și clădiri.

Râurile contribuie la conectarea comunităților, creează oportunități de recreere și aduc oamenii împreună, contribuind la creșterea calității vieții pentru locuitori, și, în consecință, au un impact economic pozitiv.

De-a lungul timpului, însă, valoarea explicită a râurilor a fost ignorată sau trecută cu vederea de mulți oameni și factori de decizie.

În acest sens sunt multe exemple reușite din întreaga lume, pe care le vom examina în continuare.

• Un exemplu este râul Cheonggyecheon din Seul, Coreea de Sud. În anii 1940, râul a devenit puternic poluat și, din cauza riscurilor pentru sănătate, a fost în cele din urmă asfaltat din motive de salubritate și o autostradă ridicată a fost construită peste el. Dar în urma unui efort masiv guvernamental, a fost restaurat și astăzi este o oază într-o junglă de beton – un impuls pentru biodiversitatea locală și dezvoltarea economică.

Sursa: twitter.com/kaanyildizgoz/status/990566741699854338

• Un exemplu similar este râul Manzanares din Madrid, Spania. Înainte de finalizarea proiectului West 8 în 2011, râul a fost învăluit pe ambele maluri de drumuri de mare viteză. Accesul la râu era imposibil și calitățile sale valoroase de recreere au fost îngropate de dragul mașinii. Proiectul a constat în măsuri drastice pentru a aduce râul înapoi în oraș. La moment, zona oferă diverse posibilități de odihnă și este un loc atractiv pentru locuitorii orașului. Există o rețea bogată de terase, bănci, poduri, terenuri de joc, chiar și o zonă de plajă amenajată cu fântâni și mobilier care permite petrecerea timpului când vremea este suficient de caldă. De asemenea, zona din apropierea centrului cultural Matadero oferă o mulțime de evenimente în aer liber, precum expoziții, muzică, teatru și diverse ateliere. 

Sursa: www.cnu.org/what-we-do/build-great-places/manzanares-river-banks

• Ultimul exemplu cu care vom face cunoștință este râul Garonne din Bordeaux. La fel ca în multe alte orașe, malurile râului Garonne au fost anterior dedicate industriei. În anul 1700 pe malul stâng al râului Garonne a fost situat portul „Port de la Lune”, împreună cu o porțiune de 4,5 km de industrie adiacentă de-a lungul râului chiar lângă centrul orașului. La începutul secolului XX, activitățile industriale au fost abandonate și pe terenuri au fost amenajate locuri de parcare. Până în anul 2005, aceste zone ex-industriale nu aveau nici un sentiment de spațiu sau sens. Atunci orașul a văzut potențialul de a-l transforma într-un spațiu public vital pentru a invita râul înapoi în oraș și oamenii înapoi la râu. În centrul proiectului a fost mai întâi crearea unui tramvai pentru a lăsa mai mult spațiu pietonilor de-a lungul râului. Odată realizat acest lucru, primarul din Bordeaux a vrut să creeze o legătură între râu, cartierele adiacente și malurile opuse ale râului. El a ales propunerile lui Michel Courajoud, al căror scop a fost să păstreze sentimentul de port într-o nouă realitate urbană, realizată prin păstrarea elementelor vechiului port. Cea mai faimoasă caracteristică a proiectului este „oglinda de apă”, care este cel mai mare bazin reflectorizant din lume. Finalizate în 2009, aceste noi spații publice au sporit calitatea vieții și au oferit o experiență urbană complet nouă – una aproape de râu. 

 Sursa: www.publicspace.org/works/-/project/f128-amenagements-paysagers-des-quais-rive-gauche-de-la-garonne

Despre aceste exemple putem discuta mult, ele fiind o sursă de inspirație pentru diverse proiecte noi, în special pentru orașul Chișinău. În cele ce urmează, vom vorbi despre rolul râului Bâc în cadrul orașului Chișinău.

Continuarea articolului: RÂUL – OMUL – ORAȘUL. Râul Bâc – leagănul orașului Chișinău (partea 2)

Autoare text: Grati Sorina-Nicoleta

*Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED sau a organizației. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.

Publicat de savechisinau

Distribuie pe: