RÂUL – OMUL – ORAȘUL. Râul Bâc – leagănul orașului Chișinău (partea 2)

2. Rolul râului Bâc în cadrul orașului Chișinău. Problemele din zonă.

Pentru Chișinău, albia râului Bâc, inițial locul de formare al orașului, a devenit în prezent o zonă care aduce mai multe probleme orașului, în mare parte pentru că a devenit un spațiu industrial cu diverse activități care poluează râul. Actualmente, o bună parte din industriile care se desfășurau aici în perioada sovietică nu mai sunt active – totuși, zona își păstrează caracterul izolat și absolut neadaptat pentru oameni. 

Din dorința de a sensibiliza autoritățile față de această problemă, pe parcursul ultimilor ani au fost inițiate mai multe ateliere, menite să propună soluții pentru restaurarea și reintegrarea albiei râului în viața orașului, organizarea spațiilor prietenoase și plăcute pentru locuitorii urbei.

Ultimul atelier în acest sens, numit Orașul și Râul, a fost realizat în cadrul Departamentului Arhitectură la disciplina „Proiectare de Arhitectură”, cu studenții arhitecți din anul 5 (a.u. 2018-2019). Proiectul a fost divizat în două etape mari:

Etapa 1 – Studiul Urbanistic, care a avut misiunea de: CERCETARE/INȚELEGERE/SINTEZĂ A SITULUI – Documentarea cu privire la zona propusă proiectării:  caracteristica sitului, evoluția recentă, perspective de dezvoltare, zonificare, particularități în raport cu problematica studiată și PROBLEMATIZARE/CONCEPTUL PROPUS – Formularea principiilor de intervenție, a mijloacelor configurativ-spațiale și volumetrice, în raport cu noua identitate propusă în viitor pentru zonă.

Etapa 2 – Proiect de Arhitectură, scopul căruia a fost CREAREA UNEI NOI IDENTITĂȚI, propunerea soluțiilor corespunzătoare în vederea dezvoltării unei zone destinate utilizatorilor de bază – locuitorilor orașului, dar și crearea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea economică a zonei și atragerea investițiilor. 

În cadrul primei etape a atelierului Orașul și Râul au fost punctate problemele majore ale zonei și consecințele acestora pentru oraș și locuitorii săi. Întreaga zonă aferentă râului Bâc, cuprinsă în limitele intravilanului orașului Chișinău, a fost împărțită în 3 segmente mari. Aceste 3 segmente s-au dovedit izolate unul de altul (pentru pietoni) prin arterele de importanță orășenească care conectează sectoarele orașului în direcția Nord-Est – Sud-Vest, acestea fiind str. Mihai Viteazul și Str. Izmail. 

Sursa: Autor

Chiar dacă în mare parte zona este una cu caracter industrial, caracterul zonelor diferă. Astfel, pentru fiecare sector au fost expuse punctele tari ale regiunii, dar au fost depistate mai multe probleme în urma analizei terenului, cele mai semnificative neajunsuri fiind legate de accesibilitate, ecologie și economie.

Sursa: Autor

Sectorul nr. 1: După cum puteți observa în schema de mai sus, sectorul 1 al râului este dominat de două zone mari – spații verzi și acvatice, și spații industriale, cu inserții punctuale ale zonelor rezidențiale și spații comerciale, preponderent amplasate la frontul străzilor importante cu un flux mare de transport și pietoni. Zona este mărginita de două magistrale cu trafic intens – str. Calea Ieșilor pe partea Sud-Vest și str. Petricani pe partea Nord-Est. Accesul spre râu este aproape imposibil, regiunea fiind una izolată din ambele părți, rămânând un spațiu degradat și greu de accesat pentru pietoni. De asemenea, zonele acvatice, atât lacurile, cât și râul, prezintă un grad înalt de poluare. În ultima perioadă au fost inițiate diverse proiecte de îmbunătățire a terenurilor aferente lacurilor, însă în aceste proiecte rămâne neglijată zona râului care nu face parte din punctele țintă de dezvoltare pentru autoritățile locale. Cu toate acestea trebuie menționat un aspect pozitiv: în comparație cu segmentele doi și trei ale râului, acest segment este amplasat la o distanță mai mare de zona industrială, ceea ce este un aspect pozitiv din punct de vedere al poluării directe a râului în urma activităților fabricilor și uzinelor. Al treilea aspect important este cel economic – deși zona este în mare parte industrială, un număr mare de fabrici funcționează parțial sau deloc. Acest factor duce la degradarea zonelor, ele devenind periculoase și respingătoare pentru utilizatori și, respectiv, scade atractivitatea zonei pentru potențialii investitori.

Sectorul nr. 2: Sectorul 2 este relativ cea mai activă zonă din perspectiva funcțiunilor și activităților ce au loc în imediata apropiere de râu. În cazul dat zona industrială s-a dezvoltat de-a lungul ambelor maluri ale râului, ceea ce afectează direct calitatea apelor și poluează zona aferentă. Asemenea sectorului 1, zona este izolată de două magistrale importante – str. Albișoara și str. Calea Basarabiei, acestea blocând aproape complet accesul pietonilor în zonă, doar parțial fiind acces pentru transport spre zonele industriale sau de comerț care mai activează. Din punct de vedere economic, este o regiune mai dezvoltată și atractivă, însă doar din motivul localizării favorabile față de centrul orașului. Din schemă putem ușor observa că zona locativă care se află în maxima proximitate de zona râului rămâne complet izolată de aceasta din cauza magistralei cu un flux mare de transport de mare tonaj și lipsa trecerilor de pietoni, necesare pentru siguranța locuitorilor.

Sectorul nr. 3: Ultimul sector analizat este cea mai izolată zonă, cu un caracter industrial și de comerț, cu trafic preponderent de mare tonaj. Ca și sectoarele precedente, și aici accesul e redus din cauza magistralelor care mărginesc zona de-a lungul traseului râului. Paralel râului sunt liniile de cale ferată care duc spre zonele industriale și, astfel, prezintă încă un motiv de poluare. Zona rămâne cea mai degradată, practic neiluminată și cu un nivel scăzut de siguranță pentru utilizatori.

În concluzie, putem conchide că una dintre problemele majore care rezultă din informația de mai sus, este caracterul izolat al zonei, cauzate de magistralele cu flux intens de transport și prezența sectoarelor industriale degradate, care scad nivelul de atractivitate și siguranță pentru utilizatori. 

Pentru un oraș care s-a născut în lunca râului, autoritățile locale au o atitudine neglijentă față de această zonă care merită să fie inima orașului, atractivă și destinată locuitorilor, orientată spre dezvoltare și prosperitate, exact așa cum am observat în exemplele expuse anterior.

Pentru a înțelege mai bine rolul râului în dezvoltarea economică a orașului, vom face un studiu comparativ între centrul istoric al Chișinăului și centrul istoric al Bucureștiului (capitala României).

Chișinău	București
	Sursa: Autor

Istoria recentă a avut un impact diferit asupra dezvoltării economice a acestor două orașe, care a influențat dezvoltarea urbană, infrastructura și interesul public față de zona râului. În perioada sovietică, orașul Chișinău devine un important centru industrial la granița de vest a URSS, fabrici și industrii sunt deschise într-o perioadă scurtă de timp. Aceste componente noi au influențat urbanizarea rapidă a orașului, dezvoltarea unor noi zone rezidențiale, care, la rândul lor, au un impact asupra planimetriei și zonării funcționale ale orașului, acesta fiind divizat în două zone printr-o fâșie de spații industriale plasate de-a lungul râului. Acest lucru poate fi ușor observat în schema de mai sus, unde este clar definită zona istorică care se conturează în direcția Sud-Vest față de râu și zona nouă, actualul sector Râșcani pe malul Nord-Est al râului.

La rândul său, orașul București s-a fost dezvoltat ca un mozaic, un veritabil palimpsest urban (Harhoiu, 1997), ca rezultat al diferitelor intervenții urbane succesive, suprapuse, asupra centrului istoric, urmate apoi de extinderea zonei centrale și a orașului. Asupra centrului orașului a fost efectuate una după alta intervenții majore. Calea râului Dâmbovița a fost schimbată, noi bulevarde și străzi au fost trasate peste țesutul urban existent. Clădirile vechi coexistă astăzi alături de cele noi. Din schemă putem observa că zona râului în cazul orașului București este un traseu important, accesibil atât pentru pietoni, cât și pentru transport, cu un front bogat dotat cu diverse funcțiuni necesare utilizatorilor, astfel aducând un impact economic pozitiv orașului. 

Deci, observăm două orașe cu o istorie destul de asemănătoare, dar cu strategii diferite de dezvoltare la nivel urban și funcțional.

3. Soluții de amenajare a albiei râului Bâc

În a doua fază a proiectului de an, după o analiză a situației existente și a studiilor de caz similare din întreagă lume, au fost propuse mai multe viziuni de dezvoltare a zonei râului.

Caracterul zonelor a fost împărțit pe sectoare, care de data aceasta comunică între ele, dar au fiecare aspectele sale forte:

• Sectorul 1. S-a propus a fi o zonă preponderent de agrement, cu mici inserții punctuale ale funcțiunilor atractive pentru populație și care ar aduce plus valoare spațiului atât în aspectul fizic, cât și economic, cu o păstrare maximă a verdelui din zonă. Accentul a fost pus pe diverse activități: educative, distractive și sportive care se pot desfășura de-a lungul râului. De asemenea, a fost pus accent pe accesibilitate pentru pietoni și comunicarea celor două maluri ale râului.
• Sectorul 2 s-a dovedit a fi cel mai atractiv datorită localizării favorabile față de două artere importante, care fac legătură între zonele orașului în direcția Sud-Vest spre Nord-Est, și apropierea maximă de centrul orașului. S-a propus ca regiunea să devină un pol administrativ central al orașului, astfel eliberând parțial aglomerarea din zona istorică. Zona s-a propus să fie una multifuncțională, cu o dezvoltare uniformă a funcțiilor, atât cele publice, cât și cele rezidențiale și de agrement. Punctul forte al zonei se propune să fie albia râului Bâc, acesta fiind amenajat cu accent maxim pe accesibilitate pentru pietoni și atractivitate pentru potențialii investitori.
• Sectorul 3, fiind izolat de oraș și de zonele rezidențiale cel mai mult, și-a păstrat din funcțiunile actuale, însă cu accent mai mult pe activitățile comerciale și de depozitare, și eliminarea la maxim a funcțiunilor care au un impact negativ asupra poluării zonei. S-a propus ca zona să capete un aspect modern, amenajat, iluminat și cu organizarea promenadei pe ambele maluri ale râului, ca să devină una atractivă și sigură pentru utilizatorii zonei, atât lucrători, cât și vizitatori.

Indiferent de caracterul zonei și funcțiile propuse, pentru fiecare sector râul a devenit punctul de interes și locul de unde pornește strategia de dezvoltare. Pentru toate propunerile, accentul se pune pe OAMENI și nevoile lor, asigurând accesibilitate maximă și posibilitatea de a beneficia de zonă pentru toți actorii urbani.

În imaginile ce urmează sunt expuse câteva exemple de amenajare a albiei Râului și propuneri de zonare cu diverse accente și dominante:

Studentă: Bahna Adriana	Studentă: Lungu Daniela
Student: Cavca Gheorghe	Studentă: Usatii Cristina
	Consultantă: Grati Sorina-Nicoleta

4. Concluzie.

În final, putem conchide că orașul Chișinău dispune de o zonă cu un potențial enorm social și economic, care în acest moment este absolut ignorată de autoritățile publice locale, ceea ce duce la mari pierderi de ordin economic și scade considerabil nivelul calității vieții locuitorilor orașului, aceste teritorii constituind una din cele mai de preț resurse ale orașului.

Este inacceptabil ca inima orașului, în cazul Chișinăului la figurat și la propriu, să fie străpunsă de o zonă degradată și poluată cum este cea a râului Bâc la momentul actual. Există diverse exemple la nivel mondial cum râul poate fi întors orașului și oamenilor, și o mulțime de proiecte mici, locale, inițiate în vederea sensibilizării populației față de problema dată, care merită să fie rezolvată la cel mai înalt nivel pentru a ridica potențialul economic, dar, în primul rând, pentru a crește nivelul de trai al oamenilor.

Autoare text: Grati Sorina-Nicoleta

Acest text prezintă o sinteză a rezultatelor obținute în urma activității Atelierului Orașul si Râul, care a avut loc în cadrul Departamentului Arhitectură, la disciplina „Proiectare de arhitectură” cu studenții arhitecți din anul 5 (a.u. 2018-2019). Orașul și Râul a fost un proiect realizat în colaborare cu Grupul Civic pentru Patrimoniul Cultural, echipa de lucru fiind constituită din colegii din cadrul departamentului: Carpov Aurelia, Tronciu Sergiu, Roman Zubco, responsabilă de lucrul direct cu studenții asupra proiectului de an fiind Sorina-Nicoleta Grati.

Imagine copertă: oldchisinau.com (Planul orașului Chișinău către anul 1800).

*Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED sau a organizației. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.

Publicat de Patricia Mihaila

Distribuie pe: