Recuperarea patrimoniului evreiesc din Chișinău: Yeșiva Rabbi Țirilson

Cunoaștem bine că una din cele mai reprezentative clădiri istorice ale orașului Chișinău este clădirea fostei Yeșive Rabbi Țirilson, aflată pe strada Rabbi Țirilson 8-10. Fiind atestat documentar pentru prima dată în 1899, edificiul a găzduit multă vreme un azil pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile, iar mai târziu – o tipografie; a avut o istorie tumultoasă, interconectată cu cea a comunității evreiești din capitală, ca să sufere într-un final o deteriorare masivă, cauzată de cutremurul din 1977.

Aflându-se în prezent într-o stare avansată de deteriorare, dar păstrându-și valoarea de patrimoniu și arhitecturală, recent a fost luată decizia de a începe lucrările de restaurare ale Yeșivei. E un efort comun al comunității evreiești din Chișinău, al societății civile și autorităților publice.

Până atunci, însă, vă prezentăm și un alt concept realizat de Natalia Nani, absolventa Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, care și-a propus să pună în valoare spațiul public public în care se află Yeșiva și să-i ofere noi funcții.

Proiectul presupune conversia și extinderea fostei Yeșive din Chișinău. Spațiile publice ierarhizate aduc proiectul la intersecția dintre un loc al memoriei și viața urbană cotidiană, zidurile expuse ale ruinei rămânând un martor al tragediei comune.

La început a fost realizat un studiu de fundamentare atât pentru clădire, cât și pentru zonă.

Studiul a stabilit că foarte puține fragmente ale structurilor spațiale originale s-au păstrat – unele dintre acestea sunt curțile interioare, configurate de casele orientate spre interior – particularitate pe care proiectul arhitectei își propune să o integreze.

În ceea ce privește organizarea spațială, intenția principală a fost de a găsi un răspuns potrivit fiecărei situații, situl având deschideri spre 3 străzi diferite și poate fi împărțit în 2 zone funcționale, grupate în jurul a 2 curți diferite:

• latura nord-vest, unde se află vechea clădire, se deschide spre bulevard și are un potențial reprezentativ și public prin amenajarea spațiilor deschise publicului;
• latura mărginită de 2 străzi secundare are un caracter mai puțin public, fiind potrivită spațiilor cu uz exclusiv comunitar.

Vechea clădire găzduiește partea culturală și publică a ansamblului: expoziție principală a elementelor de patrimoniu ebraic, expoziții temporare, sala de evenimente, biblioteca, săli de conferințe. Clădirea nouă are o funcție socială, găzduind locuri de cazare pentru vârstnici în grija organizației de caritate, fondată de comunitatea evreiască din Chișinău. Cele 2 zone sunt legate prin subsol, datorită diferenței naturale de nivel dintre străzi.

Accesul principal în partea culturală este localizat la nivelul subsolului – o soluție funcțională și un instrument simbolic care condiționează un anumit parcurs al vizitatorilor și permite conectarea celor două curți, precum și a celor 2 zone diferite cu Mikveh – spațiul religios păstrat la subsolul vechii clădiri. În acest fel partea religioasă a ansamblului devine accesibilă atât pentru rezidenți, cât și pentru vizitatori.

Ce propune proiectul de conversie și extindere a Yeșivei

• În unul dintre corpurile clădirii existente se află sala de expoziție permanentă, de unde începe traseul cultural. La aceeași cotă, în zona comunitară, se află parterul ce găzduiește funcțiunile semipublice: restaurantul, spațiile de întâlnire, recepție, biroul administrativ.
• La parter, spațiile publice exterioare sunt împărțite pentru a se adresa diferitelor utilizatori și utilizări, dar păstrând o conexiune vizuală. De-a lungul primei piețe, se dezvoltă câteva funcții publice: cafenea, librărie, magazin de suveniruri, care sunt menite să mențină acest spațiu populat.
• Parterul clădirii existente găzduiește o sală de evenimente care poate fi accesată de pe latura străzii, existând și o legătură la același nivel între stradă și spațiul public exterior din spatele clădirii. La etajul 1 se regăsește: sala de expoziții temporare, balconul sălii de evenimente, spațiile din culise, și accesul către biblioteca cu o înălțime dublă.

Spațiul central al ansamblului este marcat de prezența unui volum suspendat deasupra intrării principale, care găzduiește un spațiu multifuncțional și este menit să reprezinte un punct de atracție din stradă. Cubul poate fi accesat din holul principal de distribuție de la subsol sau de pe terasa care face legătura între clădirea de cazare și zona culturală. Corpul central este susținut de 3 elemente structurale liniare, care au și rolul de separare a spațiilor diferite.

Completarea fragmentelor lipsă a clădirii vechi și extinderea de la nivelul etajului  sunt realizate de un sistem de fațadă dublă din panouri metalice perforate, păstrându-se raportul dintre plin și gol ai pereților originali ce au fost distruși. Materialul și textura extinderii au fost alese pentru a marca clar intervenția nouă, totodată păstrând o continuitate cromatică. De asemenea, ramele metalice de căptușeală ale golurilor creează o legătură vizuală între zidul exterior existent și închiderea nouă din spatele acestuia. Panourile din tablă perforată se regăsesc și în elementele de fațadă a celorlalte două corpuri de clădire – zona de cazare și sala multifuncțională centrală, creând o unitate de limbaj a ansamblului. Alegerea materialelor și soluției tehnice este subordonată ideii de conservare, dialog și conviețuire.

Publicat de Patricia Mihaila

Distribuie pe: