Renovarea blocurilor colective moderniste: cum ar putea deveni mai atractive și incluzive locuințele sociale

octombrie 19, 2022

Orașele est-europene dispun de o moștenire substanțială de clădiri tipizate, edificate în perioada postbelică, care astăzi reprezintă o mare parte a fondului construit. Domeniul locuințelor colective ocupă un sector generos în această categorie, întrucât ele găzduiesc până în prezent cea mai mare parte a fondului locativ urban. 

Fiind inspirată de doctrina moderniștilor, formulată la începutul secolului trecut, construirea tipizată, de obicei din elemente prefabricate, a constituit un răspuns rapid la nevoile stringente de reconstrucție și de acoperire a necesarului de locuințe în orașele postbelice aflate în plină urbanizare. Rapiditatea procesului de construcție, materialele ieftine, precum și posibilitatea de replicare a unor scheme standardizate în diferite locuri, cu mici ajustări în funcție de relief și climă locală, au fost îmbrățișate cu ușurință de factorii de decizie și materializate într-o multitudine de ansambluri și cartiere, grupate în „microraioane” rezidențiale.

La cei circa 60-70 de ani de la edificare, o bună parte dintre acestea dau dovadă de dificultate în exploatare, în special ce ține de confort interior, eficiență energetică și acces la infrastructură și servicii. În plus, datorită aspectului materialului brut folosit – betonul, lipsei ornamentelor și a varietății structurii, dar și vechimii, aceste blocuri sunt apreciate ca „monotone” și „urâte”, prin urmare – neatractive.

Pe fundalul intensificării discuțiilor despre nevoia de eficientizare a fondului construit, inclusiv a celui locativ existent, încep să fie explorate și dezvoltate soluții pentru reabilitare și adaptare a acestora la nevoile și standardele contemporane de confort și sănătate. Unul din cele 17 Obiective ONU de dezvoltare durabilă și anume „Obiectivul 11: de a face orașele și așezările umane incluzive, sigure, reziliente și durabile”, prevede faptul că până în 2030 urmează să fie asigurat accesul la locuințe adecvate, sigure și accesibile și servicii de bază pentru toți, și să fie modernizate cartierele mărginașe. În același timp, mai multe inițiative europene recente văd renovarea clădirilor ca metodă de regândire, reproiectare și modernizare, astfel încât acestea să poată constitui medii adecvate pentru o societate digitală, sustenabilă. Subiectul renovării locuințelor deține prioritate, întrucât pe fundalul crizei Covid-19, dar și a transformărilor în modul de viață și muncă al oamenilor, acestea au devenit în același timp birouri, locuri de învățat de la distanță sau locuri de întâlnire în grupuri mici. Mai mult decât atât, în contextul unei mobilități reduse și din considerente de economisire a resurselor, se conturează importanța prezenței serviciilor de primă necesitate în proximitate, a spațiilor publice înverzite și sigure și nu în ultimul rând a unor înalte calități estetice a mediului vecinătății urbane.

Câteva exemple de reabilitare/renovare a locuințelor colective tipizate din Europa

Renovarea Himmerland Housing Estate, locație: Aalborg, Danemarca. Renovare de C.F. Møller

Ansamblul Himmerland Housing Estate a fost construit construit în 1977 din elemente prefabricate din beton pentru a fi ușor de ansamblat. O dezvoltare comună timpului său, acesta se confrunta cu problemele obișnuite caracteristice blocurilor din elemente prefabricate: performanță energetică scăzută, aspect monoton și reputație proastă, motiv din care nu era pe deplin ocupată. Spațiul exterior delăsat era folosit ca parcare spontană, iar amenajarea peisageră era una standardă. 

Între anii 2009-2016 a avut loc renovarea de amploare a ansamblului sub coordonarea biroului C.F. Møller. Aceasta a avut ca scop primordial îmbunătățirea sustenabilității sociale a domeniului. De asemenea, a fost la fel de importantă asigurarea eficienței sale energetice, care a fost îmbunătățită la un nivel de Energy Class 2020. Aceasta a fost realizat prin instalarea fațadelor placate cu cherestea, un material cu o înaltă performanță energetică – o intervenție ambițioasă pentru un ansamblu de locuințe sociale. Printre modificările de bază aduse se numără demolarea selectivă și recompartimentarea interioară, pentru a crea spații diversificate și ierarhizate. Modul de ocupare a clădirii a fost densificat, prin instalarea punctală a unor apartamente prefabricate de tip penthouse și prin modificarea/comasarea unor apartamente deja existente, astfel încât să poată fi amenajate apartamente în două niveluri. Noile fațade au ferestre mari și balcoane franceze, formând spații dinamice, luminoase, cu un aspect plăcut. În plus, au fost instalate intrări exterioare individuale și scări de acces, obținându-se astfel o varietate mai mare de spații, care au devenit atractive și pentru chiriași mai înstăriți. La exterior amenajarea a fost organizată după conceptul oraș-grădină, fapt ce a permis formarea unor grădini individuale și a unor spații comune pentru interacțiune între vecini. În ansamblu, a fost obținută o varietate de locuințe cu intrări comune sau private, diverse după suprafață și configurație, asemănătoare mai degrabă cu casele daneze de vacanță decât cu un bloc de apartamente sociale.

Himmerland Housing înainte și după renovare.
Imagine ©Mark Hadden via Archdaily: https://www.archdaily.com/782618/himmerland-housing-estate-renovation-cf-moller 

Panelák, locație: Rimavská Sobota, Slovacia. Renovare de GutGut Architects, 2014

Panelák este termenul informal folosit în limba cehă și slovacă pentru clădirile din panouri prefabricate, care pot fi întâlnite pe întreg teritoriul fostei URSS. În pofida faptului că majoritatea lor se apropie de sfârșitul termenului de exploatare, aceste blocuri rămân locuințele pentru o bună parte din populație, indiferent de posibilitățile financiare. Așa cum este caracteristic acestor tipuri de clădiri, în timp ele au început să se deterioreze. Fațadele din beton au căpătat o culoare întrunecată, iar elementele din interor, precum balustradele și balcoanete au ruginit. Pe de altă parte, structura lor de bază rămâne stabilă. Acest fapt a atras atenția autorităților, care, înțelegând că Panelák-urile vor rămâne locuințele unui număr considerabil de oameni în deceniile următoare, au demarat mai multe inițiative de renovare și îmbunătățire a lor.  Începând cu anul 1997, sute de mii de apartamente au fost renovate și izolate termic, iar unora dintre ele le-au fost aduse și modificări substanțiale.

Proiectul „Panelák” din Rimavská Sobota a ținut să meargă mai departe decât simpla isolare termică a fațadelor, intervenind asupra configurației interioare a apartamentelor. Pentru aceasta, autorii proiectului au operat modificări substanțiale, inclusiv demolarea unor pereți interiori și lucrând doar cu structura de bază din panouri prefabricate. Treizeci de balcoane suspendate din oțel de dimensiuni generoase au fost instalate pe fațade, datorită cărora fiecare apartament a obținut acces la propriul spațiu exterior. Au fost adăugate ferestre și balcoane pe pereții orbi ai clădirii, fapt ce i-a conferit un plus de individualitate. 

Panelák înainte și după renovare. Imagine: GutGut http://www.gutgut.sk/PANELAK 

Concluzii

În orașul Chișinău dispunem, la fel, de un patrimoniu impresionant de locuințe colective moderniste. Construite masiv în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, ele încă sunt exploatate, constituind majoritatea fondului locativ urban. Diverse după sistemul de construcție, configurație, părți și materialele utilizate, acestea și-au demonstrat durabilitatea în timp, în special în privința rezistenței structurii. La capitolul confort interior și eficiență energetică, însă, ele necesită îmbunătățiri pentru a face față noilor provocări sociale și economice. 

Renovarea și reabilitarea fondului locativ învechit este un subiect prioritar pe agenda orașelor europene, iar Chișinăul ar putea prelua unele din practicile ce și-au demonstrat succesul în alte contexte. Așa cum am văzut în exemplele ilustrate anterior, blocurile cu apartamente pot fi îmbunătățite, reorganizare și, dacă este cazul, chiar recompartimentate astfel încât să poată acomoda locuințe diversificate și confortabile. Pentru demararea unor astfel de procese complexe, este, însă, necesară respectarea unor principii de bază care ar putea garanta succesul intervențiilor:

Surse:

Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.

Autoare text: Dumitrița Efremov

Publicat de Patricia Mihaila