Revitalizarea urbană în Moldova: ce șanse are Chișinăul

Revitalizarea urbană reprezintă, în primul rând, un proces. Un proces complex de eliminare dintr-o stare de criză a zonelor urbane degradate, prin acțiuni integrate teritorial, desfășurate de către administrațiile publice locale, și prin parteneriate eficiente în baza unui Program de revitalizare. Accentul este pus pe „zonele degradate” ale unui oraș, care necesită intervenție imediată, dar care au potențial urban deosebit. Conceptul de revitalizare urbană presupune realizarea unui set de acțiuni coordonate de administrația publică a unui oraș, conform unui Program de revitalizare, care se elaborează și se implementează cu implicarea activă a cetățenilor și a altor părți interesate din zona degradată. 

Ideea principală a revitalizării urbane constă în transformarea pozitivă a acelor părți ale orașelor care sunt în criză și au nevoie de schimbări – sociale, arhitecturale și economice. ​Fiind bazată pe abordarea „de jos – în sus”, revitalizarea urbană trebuie privită în sens larg, ca o soluție amplă pentru rezolvarea problemelor micro-comunității dintr-o zonă urbană, inclusiv din punct de vedere al infrastructurii, al clădirilor, dar și a provocărilor de mediu sau tehnice. ​Altfel spus, revitalizarea sau regenerarea urbană abordează nevoia de o mai bună implicare a comunității și o mai bună utilizare a spațiilor publice, se referă inclusiv la infrastructură și implică mecanisme de inovare.

Revitalizarea urbană în Republica Moldova

Oportunitatea introducerii revitalizării urbane ca un instrument sistemic în Republica Moldova a fost condiționată de prevederile Legii nr. 239 din 2016 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2016-2020, care presupunea o nouă viziune operațional-funcțională, menită să abordeze orașele în cadrul politicii de dezvoltare regională.

Astfel, revitalizarea urbană într-o formă oficială și reglementată a fost inițiată activ în perioada 2017–2019, în cadrul proiectului „Suport pentru administraţia Republicii Moldova în implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională pentru anii 2016–2020 prin dezvoltarea urbană integrată și sustenabilă”, cofinanțat din fondurile programului de cooperare poloneză pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor de Externe al Poloniei, coordonat de Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale din Republica Polonia și implementat în parteneriat cu actualul Minister al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova (MIDRM) și Solidarity Fund PL în Moldova.

Procesul a demarat cu faza de pilotare a abordării de revitalizare urbană ca un instrument al politicii de dezvoltare urbană în Republica Moldova, cu participarea activă a circa 15 orașe și municipii. Scopul principal a fost de a crea un sistem complex și durabil privind revitalizarea urbană la toate nivelele. În rezultat, s-a reușit dezvoltarea în mod participativ a metodologiei de revitalizare urbană inspirată de la modelul polonez, dar adaptată la contextul local al Moldoveo. Cadrul național de revitalizare urbană include următoarele elemente:

Cadrul național de reglementare și metodologie:

• Linii Directoare privind revitalizarea urbană în Republica Moldova, adoptat de fostul Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în 2019. Documentul explică cadrul de reglementare pentru implementarea revitalizării urbane în țară;

• Ghidul privind revitalizarea urbană pentru orașele din Republica Moldova, publicat de Minister în 2020. Documentul oferă cadrul metodologic pentru elaborarea Programelor de Revitalizare Urbană la nivel local;

• Programul de Dezvoltare Urbană din cadrul Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (și Locală) 2021-2023 a introdus revitalizarea urbană ca măsură de finanţare a oraşelor.

Cadrul local de implementare:

 • Programele de Revitalizare Urbană sunt pregătite de orașe în conformitate cu reglementările naționale. Programul de Revitalizare Urbană reprezintă un plan integrat de dezvoltare a zonei de revitalizare care este selectată după o analiză cuprinzătoare a întregului oraș ce combină indicatori sociali, economici, de mediu, spațiali și tehnici. Programul este dezvoltat într-o manieră participativă implicând societatea civilă, mediul de afaceri local, instituțiile publice și locuitorii. Toate părțile interesate sunt reunite în Comisia  Consultativă, iar procesul este gestionat de Responsabilul de Revitalizare Urbană desemnat de autoritatea publică locală. Programul de revitalizare urbană al orașului este verificat de Agenția de Dezvoltare Regională din regiune și trebuie să fie adoptat de Consiliul Local. 

Cadrul național de implementare și mecanismul financiar:

• Începând cu anul 2020, „Revitalizarea urbană” și „dezvoltarea infrastructurii spațiilor publice” reprezintă unul dintre cele 4 obiective specifice (inclusiv conectivitate, competitivitate și infrastructură) ale Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova pentru anii 2021-2027. Astfel, orașele care dispun de un Program de Revitalizare Urbană pot aplica la apelurile naționale competitive anuale pentru a implementa proiecte de revitalizare urbană din surse publice în cadrul Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală administrat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Primul apel a fost lansat în 2020/2021, la care au depus propuneri 11 orașe, dintre care 6 implementează primele proiecte de revitalizare urbană cofinanțate de Fondul Național în perioada 2022-2024.

Experiența practică de implementare a revitalizării urbane în Republica Moldova cu suportul Solidarity Fund PL în Moldova

În perioada 2017-2021 Solidarity Fund PL în Moldova a colaborat cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (fostul Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului), 4 Agenții de Dezvoltare Regională și peste 20 orașe, sub formă de:

• asistență tehnică, dialog cu partenerii și sprijin pentru consolidarea capacităților, expertiză și consultarea în dezvoltarea metodologiei de revitalizare urbană, inclusiv granturi pentru orașe pentru a asigura elaborarea Programelor de Revitalizare Urbană;

• sprijin în facilitarea elaborării Programelor de Revitalizare Urbană în mod participativ (aproximativ 300 de membri ai Comisiilor Consultative la nivelul zonelor de revitalizare din orașe), oferirea de sprijin pentru facilitarea dialogului comunitar și suport Agențiilor de Dezvoltare Regională pentru a oferi asistență orașelor;

• sprijin în crearea Rețelei Naționale de Revitalizare Urbană, inclusiv faza de incubare a organizației. Creată în 2021, rețeaua reunește 13 orașe implicate în procesul de revitalizare urbană. Organizația asigură dialogul și schimbul de experiență între orașe, promovează abordarea și metodologia de revitalizare urbană și reprezintă orașele în ceea ce privește politicile, fondurile, programele naționale;

• suport financiar pentru 22 de proiecte de revitalizare în 13 orașe cu cofinanțare totală în valoare de 750.000 Euro cu cca. 50.000 de beneficiari direcți. Proiectele includ:

• renovarea clădirilor publice: școli (2), grădinițe (5);
• renovarea spațiilor publice: parcuri (3), locuri de joacă (10), stadioane (2), spații comunitare locale (6), zone de recreere multifuncționale (6);
• renovarea infrastructurii publice: drumuri locale (5), parcări (3), platforme de gunoi (3), sistem local de canalizare (2), iluminat stradal (3), sistem de încălzire (1).

În anul 2022 urmează elaborarea a 8 Programe de Revitalizare Urbană în cadrul Fondului Granturilor Regionale al Solidarity Fund PL în Moldova, în baza căruia Agențiile de Dezvoltare Regională vor oferi suport pentru orașele noi interesate de procesul de revitalizare. Urmează a fi actualizat cadrul metodologic național de partenerii naționali și regionali conform experienței practice din ultimii 3-4 ani a orașelor din Moldova, pentru a asigura o metodologie autentică aplicabilă realității din urbe. Pentru testarea abordării integrate a revitalizării urbane, în cadrul Fondului de Sinergie sunt co-finanțate 3 proiecte finanțate din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală cu accent pe elementele de infrastructură, în timp ce componentele socio-economice sunt asigurate din sursele Polish aid. Astfel, în 3 orașe: Ceadîr-Lunga, Bălți și Ocnița, se pilotează în anul 2022 sinergia dintre fondurile publice și cele ale partenerului de dezvoltare (asistența Poloniei) pentru asigurarea proiectelor-model de revitalizare urbană. Proiectele își propun intervenții la nivelul spațiilor publice, precum și acțiuni de coeziune socială și încurajarea micului business în zonele de revitalizare din cele 3 orașe menționate.

Impactul estimat al procesului de revitalizare urbană în Moldova

La începutul anului 2022 aproape 40% din orașele din Moldova aveau Programe de Revitalizare, elaborate conform reglementărilor naționale. Bugetul mediu al unui Program de Revitalizare Urbană din Republica Moldova la moment este de circa 2,5 milioane Euro și include un portofoliu complex de 10-15 proiecte (de bază și complementare) pentru o anumită zonă urbană, unde sunt planificate intervenții pentru o durată de 3-5 ani. Bugetul total al Programelor de Revitalizare Urbană aprobate de Consiliile Locale din 22 orașe și municipii este de circa 50 milioane euro, cumulând un total de aproximativ 320 de proiecte. Conform estimărilor, 15% din această sumă ar putea fi acoperită de bugetele municipale (6,5 milioane Euro), iar 30% de către Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (15 milioane Euro). Implementarea proiectelor de revitalizare urbană ar avea un impact direct asupra a aproximativ 100.000 de locuitori (din zonele de revitalizare urbană) și un efect indirect asupra a 540.000 de cetățeni din 22 de orașe și municipii. 

Proiectele de revitalizare urbană planificate de orașele din Moldova sunt diverse și includ diferite direcții de intervenție, fiind integrate în activități complexe și intersectoriale:

• sociale și culturale (de ex. amenajarea spațiilor comunitare, recreere, coeziunea locuitorilor; festivaluri și evenimente comunitare; cursuri și activități pentru tineri; facilități sportive; facilități de acces pentru persoanele defavorizate; locuri de joacă etc.);

• infrastructură și spațial-tehnic (sisteme de canalizare; iluminat stradal; sisteme de încălzire; reabilitarea drumurilor; reabilitarea clădirilor; amenajarea stațiilor de transport public etc.);

• economic (crearea condițiilor pentru micile afaceri locale; antreprenoriat social etc.);

• de mediu (izolarea termică a clădirilor, în special a instituțiilor publice precum grădinițe, școli etc.; sisteme de colectare a deșeurilor; acțiuni de plantare a arborilor; baraje de protecție etc.).

Modelul polonez de revitalizare de la care s-a inspirat Republica Moldova

Politica Națională Urbană 2023 indică revitalizarea drept una dintre cele zece subiecte care sunt extrem de importante pentru dezvoltarea orașelor poloneze. În spiritul acestei idei, a fost adoptată Legea de revitalizare din 9 octombrie 2015, care nu doar a creat un nou cadru pentru guvernele locale pentru a desfășura activități de revitalizare, dar a subliniat și rolul important al sferei sociale în revitalizare. Intrarea în vigoare a legii a dat autorităților locale noi instrumente pentru desfăşurarea activităţilor de revitalizare inclusiv sub forma unui program de revitalizare municipală sau o zonă specială de revitalizare. Actul mult așteptat a crescut interesul pentru aceste probleme în Polonia. Autoritățile locale au observat, în contextul perspectivelor financiare ale Uniunii Europene, posibilitatea finanțării acestui proces din fondurile europene, care a avut ca rezultat elaborarea și adoptarea unui număr semnificativ de programe de revitalizare. 

În consecință, în Polonia aproximativ 81% din localitățile urbane au Programe de Revitalizare. În conformitate cu prevederile Legii, aceste programe ar trebui să definească activități care contribuie la rezolvarea problemelor sociale, în cooperare cu diverse grupuri de părți interesate.

Conform conceptului de revitalizare urbană, un proiect de revitalizare reprezintă o intervenție complexă intersectorială. În practică se observă tendința planificării proiectelor preponderent de infrastructură, situație specifică pentru Republica Moldova, dar și pentru Polonia, unde în 2019 se înregistrau în jur de 61% de proiecte de infrastructură, circa 11% proiecte integrate și aproximativ 27% sociale.

Exemplu din Polonia: Łódź – woonerf 
Woonerf este o soluție care își are originile în Olanda (de aici provine denumirea) și care se bucură de tot mai multă popularitate în orașele poloneze, mai ales în cadrul programelor de revitalizare urbană. Este un spațiu public care îmbină funcțiile unei străzi, a unei zone pietonale și a locului de întâlnire a locuitorilor. În această zonă se pune accent pe estetică, datorită spațiilor verzi și siguranței pietonilor printr-un trafic limitat. Ideea de woonerf se bazează pe renunțarea la împărțirea tradițională a spațiului stradal între șosea și trotuar și utilizarea arhitecturii mici, care descurajează șoferii traficului de tranzit. Popularitatea spectaculoasă a acestei soluții în Polonia s-a datorat reconstruirii străzii 6 Sierpnia din Łódź în anul 2014. Realizarea acestei investiții a fost rezultatul votării acestui proiect în cadrul bugetului civic.

Proiecte și activități finalizate de revitalizare urbană în orașele din Republica Moldova

Proiect: Implicarea civică în amenajarea spațiului public la intersecția străzilor Vasile Stroiescu și Calea Bălțului din municipiul Soroca (2019).

Obiective: îmbunătățirea spațiului public „Pitaciok” (drumuri, trotuare și iluminat urban, construirea de noi stații de autobuz și mobilier urban, înverzirea zonei), implicarea locuitorilor prin consultări publice integrarea socială a diferitelor grupuri etnice și elaborarea unei viziuni comune asupra dezvoltării zoneicreșterea siguranței copiilor prin instruire în reglementările rutiere.

Proiect: Importanța Grădinii Publice Vasile Alecsandri pentru municipiul Edineț în contextul schimbării climaterice (2018). Proiect axat pe modernizarea, restaurarea și conservarea peisajului din grădina publică cu implicarea comunității locale.

Ar putea Chișinăul să se revitalizeze?

Chișinăul reprezintă, cu siguranță, un caz aparte, explicat prin importanța generală a municipiului, dar și plurivalența provocărilor cu care se confruntă comunitatea locală. Toate acestea indică, de fapt, necesitatea revitalizării orașului. O abordare integrată atât la nivel social, cât și arhitectural, ar produce schimbări esențiale în Chișinău. Metodologia națională în domeniul revitalizării urbane poate fi aplicată și în cazul capitalei, evident – cu un proces amplu de facilitare și în special, o analiză inițială transparentă și obiectivă bazată pe date. Provocarea de bază în demararea acestui proces (care, din experiența altor orașe, durează în jur de 6-9 luni, iar pentru Chișinău ar dura mai mult – poate chiar 12 luni) o reprezintă calitatea și disponibilitatea datelor la nivel de regiuni/zone ale orașului. Acest impediment a fost valabil și în cazul celor 22 de orașe care deja au elaborat și implementează Programe de Revitalizare Urbană în țară. Din acest considerent, metodologia națională a încercat să fie flexibilă în măsura în care se aplică o soluție individualizată de către fiecare oraș pe categorii și tipuri de indicatori, cu condiția respectării obiectivității și transparenței, care se realizează prin publicarea indicatorilor și sursele acestora. O alternativă o reprezintă și aplicarea datelor calitative, pe lângă cele cantitative, cu argumente clare și fapte concrete. 

Și experiența Poloniei demonstrează riscul conflictelor de interese în selectarea zonei de revitalizare unde autoritatea locală și partenerii interesați urmează să depună eforturi și să investească resurse în următorii ani. Practica a demonstrat că au fost cazuri când s-a încercat determinarea zonei de revitalizare în baza intereselor înguste ale primarului sau altor factori decizionali. Astfel, principiul metodologic privind publicarea coerentă a indicatorilor studiați din diverse surse oficiale și analiza obiectivă prezentată în primele capitole ale Programului de Revitalizare Urbană asigură evitarea situațiilor de acest gen. De asemenea, aspectele procedurale prin care diagnoza orașului la nivel de zone este realizată de un Comitet Coordonator cu specialiști diverși (de regulă 3-5, în cazul capitalei – aprox. 7) din cadrul primăriei, care au inclusiv rolul de a argumenta decizia privind selectarea zonei de revitalizare, reprezintă un garant al corectitudinii. 

Rolul verificării acestor aspecte aparține Agențiilor de Dezvoltare Regională din țară, la moment – 4. Astfel, în cazul municipiului Chișinău, procedural ar trebui să existe Agenția de Dezvoltare Regională Chișinău, care este un subiect de discuție actual la nivelul central al factorilor de decizie, instituție care ar oferi suport, dar și ar aviza Programul de Revitalizare Urbană al capitalei. 

Ideile și proiectele concrete de revitalizare urbană pot fi formulate doar în urma determinării zonei de revitalizare, conform setului de indicatori și după realizarea analizei aprofundate a zonei selectate. Merită să subliniem faptul că zona nu poate include mai mult de 30% din locuitorii orașului și nici nu poate cuprinde mai mult de 20% din suprafața orașului, pentru asigurarea concentrării activităților de revitalizare. Prin crearea Comisiei Consultative la nivelul zonei, locuitorii și toate părțile interesate – instituțiile, sectorul de afaceri, sectorul asociativ etc., – vor putea veni cu propuneri argumentate de necesitățile realiste. Decizia privind acțiunile de revitalizare incluse în Programul de Revitalizare ar aparține primăriei mun. Chișinău, prin persoana responsabilă de Revitalizarea Urbană desemnată, dar care trebuie să se bazeze obligatoriu pe discuțiile purtate în cadrul celor 5-7 ședințe, poate chiar și mai multe în cazul capitalei, ale Comisiei Consultative. Acest mecanism vine să asigure racordarea priorităților primăriei la necesitățile din teren ale oamenilor. 

Provocarea pe care o vedem în cazul municipiului Chișinău ține și de mărimea zonei de revitalizare, care cu siguranță ar fi mult peste media pe țară și ar cuprinde câteva zeci de mii de locuitori. În acest sens, după cum s-a menționat și mai sus, va fi necesar un proces complex de facilitare cu invitarea unor facilitatori comunitari cu experiență, externi actului administrativ local. De asemenea, va fi necesară diversificarea mecanismelor de lucru și comunicare cu cetățenii și alte părți interesate, cum ar fi: chestionare, sondaje, inclusiv instrumente online, platforme electronice, micro-ședințe, focus-grupuri, evenimente mari care ar permite participarea cât mai multor persoane etc. Condiția de bază în acest exercițiu reprezintă implicarea tuturor categoriilor de locuitori și părți interesate pentru a percepe corect interesele tuturor, în baza cărora vor fi planificate proiectele de revitalizare urbană. 

Dificultatea ce mai mare ar fi în aprobarea Programului de Revitalizare Urbană al mun. Chișinău, care ar trebui argumentat în Consiliul Municipal ca un instrument apolitic și transparent. Nemulțumirea ar putea fi legată de concentrarea asupra unei singure zone din oraș, conform metodologiei, ceea ce nu ar aduce un capital politic pentru decidenți, dar ar asigura condiții mai bune pentru locuitori. De aceea, primul pas – absolut esențial în tot acest proces, reprezintă desemnarea responsabilului de revitalizare urbană. Practică indică două metode: prin decizia Consiliului sau prin dispoziția primarului. În cazul mun. Chișinău, cu siguranță am recomanda prima opțiune – desemnarea persoanei responsabile de revitalizarea urbană prin decizia Consiliului Municipal. Din experiența altor orașe, aceste persoane cumulează anumite funcții în cadrul primăriei, ceea ce face dificilă realizarea sarcinii complexe de revitalizare. Recomandarea în cazul capitalei este, categoric, antrenarea unei persoane exclusiv pentru acest proces de revitalizare, pentru a asigura o viziune amplă și acțiuni coerente, transparente care vor continua ulterior cu implementarea proiectelor de revitalizare. 

Prin urmare, acest exercițiu democratic ar constitui o adevărată provocare pentru municipiul Chișinău, care ar aduce schimbări la nivel de viziune, mod de gândire și abordare a problemelor din oraș. Cu siguranță revitalizarea urbană reprezintă o provocare pentru capitală, dar nu este un proces imposibil. Voința și decizia politico-administrativă reprezintă primul pas în demararea „aventurii” de revitalizare urbană în Chișinău. 

Concluzii finale

Prin exercițiul de elaborare participativă a Programelor de Revitalizare Urbană în perioada 2018 – 2021 dar și pilotarea, în paralel, a proiectelor de revitalizare urbană, în orașele și municipiile din țară s-a demonstrat eficiența abordării de revitalizare ca instrument al politicii de dezvoltare urbană.

Revitalizarea urbană reprezintă un mecanism centrat pe cetățean la nivelul zonei urbane, care pune accentul pe necesitățile realiste ale locuitorilor și reanimarea teritoriilor degradate. Scopul principal urmărit prin acțiunile de revitalizare urbană constă în îmbunătățirea climatului social în anumite zone urbane identificate transparent și obiectiv, și în consecință și a întregului oraș, prin valorificare potențialului uman, socio-economic dar și tehnico-spațial. 

Experiența Republicii Moldova prin preluarea modelului polonez de revitalizare urbană și adaptarea metodologiei la circumstanțele autentice reprezintă o bună practică, care a rezultat în recunoașterea instrumentului dat drept o prioritate în politicile naționale din domeniu, inclusiv prin finanțare din surse publice. 

Revitalizarea urbană reprezintă una dintre prioritățile de activitate ale Solidarity Fund PL în Moldova, care cooperează activ direct, dar și indirect – prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, cu orașele și municipiile din țară, fiind deschis în continuare inclusiv pentru un dialog cu mun. Chișinău.

Autoare text: Anastasia Ștefanița, Solidarity Fund PL în Moldova.

*Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED sau a organizației. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.

Imagine de copertă: lunca râului Bîc, o zonă cu un potențial enorm de revitalizare. Sursa: Vica Țepordei.

Surse poze: dzienniklodzki.pl, commons.wikimedia.org/wiki/File:Ulica_6SierpniaLodz.jpg, pagina Revitalizare urbană Edineț, pagina Revitalizare urbană în mun. Soroca.

Publicat de Patricia Mihaila

Distribuie pe: