Spațiul public în Chișinău: ce avem acum și cum poate deveni mai bun

ianuarie 11, 2022

De ceva timp, în orașul Chișinău se vorbește tot mai mult despre spațiul public. E o temă recurentă, mereu actuală, dar pe care pandemia a adus-o din nou în lumina reflectoarelor: privați o perioadă de interacțiunea cu semenii și membrii comunității noastre, care rămâne și acum incertă, ideea de spațiu public care e al nostru, al tuturor, a devenit mai atractivă, mai îmbietoare și, deci, mai necesară.

Ce-i acela „spațiu public”? Una din cele mai faine definiții ale unui spațiu public pe care am putut-o găsi e „un loc care întreține și hrănește nevoia omului de a interacționa, a schimba idei, a crea interacțiuni; spațiile publice sunt motoare de dezvoltare sustenabilă și eficientă ale unui oraș”. Evident, în sens tehnic spațiul public dintr-un oraș poate fi definit ca un loc care aparține tuturor locuitorilor săi, pe care oricine are dreptul să-l folosească și în care, în mod ideal oricine se poate afla fără să fie nevoie să plătească sau să facă parte dintr-o anumite categorie socială sau economică.

În cartea sa „Orașe pentru oameni”, Jan Gehl trasează 12 criterii de calitate a unui spațiu urban, divizate în 3 categorii:

PROTECȚIE:

Sentimentul de siguranță – protecție împotriva traficului și accidentelor

Sentimentul de securitate – protecție împotriva crimei și violenței

Protecție împotriva experiențelor senzoriale neplăcute (vânt, ploaie, poluare, etc)

CONTROL

Posibilitatea de merge, accesibilitate

Posibilitatea de a se opri/a rămâne

Posibilitatea de a sta jos

Posibilitatea de a vedea (ceea ce se află în câmpul vizual)

Posibilitatea de a vorbi și asculta

Posibilitatea pentru joacă și mișcare

PLĂCERE

Scara – clădiri și spații proiectate la scara umană

Posibilitatea de a se bucura de aspectele pozitive ale climei

Experiențe senzoriale pozitive (verdeață, design de calitate)

Scuar din orașul Kristiansand, Norvegia

Dar să ne oprim puțin la fiecare. Protecția/sentimentul de siguranță este una din nevoile de bază ale umanității și se dovedește definitorie pentru un spațiu public. Elemente precum iluminatul nocturn adecvat, camerele de supraveghere sau personalul care să vegheze zona pe timp de noapte, protecția pietonilor de traficul rutier fac de cele mai multe ori diferența dintre un spațiu public sigur și unul dubios. Pe lângă asta, fiecare din noi știe cât disconfort cauzează mobilierul umed de ploaie dintr-un loc public sau soarele arzător de care nu te poți ascunde, praful de la stradă sau zgomotul mașinilor, de aceea protecția împotriva acestor fenomene e și ea un criteriu al unui spațiu public funcțional.

Printre criteriile din categoria Control, unul din cele mai importante este accesibilitatea. După cum sugerează însăși termenul de spațiu public, acesta trebuie să fie accesibil pentru toată lumea. Îngrădirea accesului la un spațiu public înseamnă încălcarea libertății umane și reprezintă, în anumite situații, un act de discriminare.

Esențial este și mobilierul stradal bine gândit – amplasarea unor bănci și urne de gunoi într-o zonă publică încă nu face din acel spațiu unul atractiv, fiind necesară o abordare coerentă, care să convingă oamenii să se oprească și să-și dorească să se afle în acel spațiu. Aceste 2 criterii fiind îndeplinite, celelalte criterii precum: posibilitatea de a conversa, elementele de sprijin, zonele de popas și odihnă sau încurajarea activității fizice prind tot mai mult contur și încep să creeze un spațiu public cu adevărat funcțional. Astfel se încurajează socializarea, oamenii vor veni în grup și vor spori funcționalitatea acelui spațiu, în jurul căruia poate fi ulterior creată o comunitate.

Scuarul Yagan din orașul Perth, Australia

Plăcerea de a te afla într-un spațiu public este o calitate valoroasă și cea care asigură, până la urmă, atractivitatea acestuia. Deși e un concept într-o anumită măsură subiectiv, plăcerea echivalează de cele mai multe ori cu senzația de confort, relaxare, și poate fi alcătuită din multiple elemente mărunte, care, cumulate, oferă satisfacție. Pentru multă lume contează să poată avea acces la simigerii și gherete cu băuturi răcoritoare sau cafea, să simtă foșnetul frunzelor și umbra copacilor în mijlocul verii – de aceea defrișarea copacilor sau evacuarea gheretelor dintr-un spațiu public, chiar necesare și planificate, pot scădea popularitatea unui loc și gradul de satisfacție al celor care se află acolo, cum a fost cazul scuarului de lângă Liceul „Gheorghe Asachi”, când au fost evacuate gheretele din preajma scuarului și, în special, binecunoscuta Kormushka.

Mai jos am adus exemplul curții Artcor, unde poziționarea unei gherete care comercializează mâncare „to go” și băuturi calde sau răcoritoare a încurajat prezența și staționarea în această zonă a unui număr mai mare de oameni.

Curtea Artcor, Chișinău

Totuși, conștientizăm că multe spații publice din Chișinău nu bifează toate criteriile de mai sus, iar unele spații – nici chiar jumătate din ele, dar aceste aspecte pot fi rezolvate și îmbunătățite pe parcurs. La polul opus se află neajunsurile spațiilor publice din Chișinău, care se datorează mai mult unor probleme de sistem decât lipsei unor elemente particulare. Iată care sunt principalele dificultăți în Chișinău vizavi de spațiul public:

Prin urmare, cine se face responsabil de crearea și gestionarea unui spațiu public? Presupunerea noastră e că un spațiu public funcțional se bazează pe un efort comun dintre administrația publică locală și cetățeni, inclusiv societatea civilă. După cum am menționat anterior, spațiul public e creat, în primul rând, pe ideea de comunitate, or multe spații publice s-au format acolo unde existau deja premisele sociale și culturale ale acestora, cu excepția unui cadru teritorial clar – dar responsabilitatea și resursele materiale ale creării unui spațiu public în sensul practic aparțin autorității, ca și aspectele ca transparența procesului decizional, nivelul de siguranță, parteneriatele public-private, crearea și implementarea unei strategii urbane privind spațiile publice.

Tot mai răspândită devine noțiunea de Placemaking – un concept care inspiră oamenii să reimagineze și să reinventeze în comun locurile sau spațiile publice, transformându-le în puncte de atracție ale fiecărei comunități. Placemakingul presupune crearea unui spațiu public de calitate și se referă la un proces de colaborare prin care ne putem modela domeniul public pentru a maximiza valoarea comună. Pregătim lansarea broșurii despre Placemaking împreună cu colegii de la Centrul de Urbanism și alți voluntari, care urmează să fie publicată în curând.

Un spațiu public nu înseamnă doar un loc unde lumea vină se se așeze, să bea o cafea și să socializeze: spațiile publice capătă cu timpul importante funcții sociale și culturale. Multe piețe publice devin locuri de unde pornesc mișcările social-politice sau chiar locuri ale revoluției, cum e Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău sau Piața Universității din București. De asemenea, spațiile publice devin tot mai des tribune și locuri de exprimare ale activismului civic.

Spațiul public urban este și un loc de expunere și manifestare a artei urbane: a artei vizuale (de la graffiti la lucrări ale artiștilor plastici), a artei performative sau interactive (muzicieni și instrumentiști, recitaluri de poezie, performance art), dar și a artei formale, susținute financiar de Ministerul Culturii sau de Primărie – Târgul de Crăciun, concertele organizate în zilele de sărbătoare, târgurile de artizani.

Scuarul de la Marriott, Chișinău

Așadar, spațiile publice urbane sunt cruciale pentru vitalitatea orașelor și presupun atât drepturi, cât și responsabilități din partea celor care beneficiază de ele. Ele sunt o resursă colectivă care ne aparține și de care merităm să beneficiem nestingherit.

Cum vedeți voi spațiile publice din Chișinău și ce aspecte ați îmbunătăți?

*Surse bibliografice, utilizate în articol:

  1. Jan Gehl, cartea „Orașe pentru oameni”
  2. Miruna Tîrcă, Studiul „Un spațiu public – un spațiu care îți aparține”
  3. Platzforma.md
  4. Urbanizehub.ro

Sursa foto: unsplash.com

Publicat de Patricia Mihaila