Transparența decizională: dreptul cetățenilor sau o „favoare” oferită de autoritățile publice? Cazul municipiului Chișinău.

Transparența decizională este o noțiune vagă și, aparent, dificil de înțeles pentru cetățeanul de rând, care nu a citit manuale și ghiduri de specialitate. Există zeci de broșuri și rapoarte publicate de diverse organizații ale societății civile, în care se explică cu amănuntul despre politicile necesare pentru creșterea transparenței decizionale a instituțiilor din subordinea autorităților publice centrale și locale. 

Deși sunt adresate tuturor cetățenilor, în mare parte rămân a fi citite tot de cei care au cumva tangențe fie cu mass-media, societatea civilă formală (și informală) și funcționarii publici care au, mai degrabă, o repulsie față de respectarea unor regulamente care mimează deseori interacțiunea cu societatea în serviciul cărora se află. 

Haideți să vedem ce este transparența decizională. Administrația publică este asemenea unui copil mic, care pentru a crește educat și nevătămat trebuie mereu să fie în vizorul părinților. Studiile arată că nivelul de transparență a instituțiilor publice este în strânsă legătură cu nivelul de participare al cetățenilor la procesul de luare a deciziilor. 

Altfel spus, cu cât cetățenii dintr-un oraș sunt mai activi din punct de vedere civic, monitorizează activitatea Primăriei și a subdiviziunilor acesteia, cu atât acea Primărie devine mai transparentă. Atunci când instituțiile publice sunt în vizorul cetățenilor, acestea știu că sunt supravegheate de locuitori, care scriu petiții, solicită publicarea informațiilor de interes public și protestează dacă nu le sunt respectate drepturile. Funcționarii publici știu că sunt monitorizați și, pentru a nu-și pierde încrederea (dacă pragmatic aici, corect ar fi „nivelul de popularitate politică”), aceștia sunt nevoiți să facă publice mai des documente de interes public. 

Cum este o instituție publică transparentă?

Să luăm de exemplu Primăria din localitatea în care trăiești. Tu, cetățean, îți dorești să afli cum administrația publică locală, în frunte cu primarul, cheltuie banii publici. Ce companie a selectat pentru executarea unor lucrări de amenajare, pe cine a angajat într-o anumită funcție, a fost angajat conform principiilor meritocratice și de profesionalism sau a numit la funcția de șef o rudă? 

În mod normal, acest lucru poți să-l faci de la distanță, având acces la internet. Accesând pagina primăriei, ar trebui să găsești toată informația necesară. Sumele exacte alocate pentru proiectele implementate în localitate, rapoarte, decizii, ordine și alte documente de interes public. 

Dacă a fost amenajat un parc, un teren pentru joacă, asfaltat un drum sau iluminată o stradă, pe site-ul primăriei ar trebui să fie publicate toate detaliile precum: actele oficiale, care explică de ce a fost selectată compania X și nu Y pentru a efectua lucrările de reparație a terenului de joacă, ce materiale au fost folosite și câți bani au cheltuit. 

Lipsa acestor informații ne-ar putea face să bănuim că primăria a ales compania unor oameni cu care funcționarii publici au conexiuni personale sau a unui coleg de partid pentru a efectua lucrările. Respectiv, am avea motive să credem că cineva a fost favorizat și posibil că nu au cheltuit banii cinstit.

„Știați că, potrivit Raportului de Monitorizare: Transparența autorităților publice locale, cea mai transparentă Primărie din Moldova în anul 2019 a fost mun. Bălți (cu un scor de 76%), iar în 2020 mun. Cahul (cu scorul de 76,99%).

Află unde se poziționează localitatea ta în raportul din 2019 și 2020.

Nepublicarea informațiilor pe site-ul primăriei ne face să credem că autoritățile publice ascund ceva de noi, cetățenii, iar asta trezește un șir de întrebări și bănuieli. În contextul în care pe pagina primăriei nu găsim planurile de achiziții și rapoartele de activitate, iar terenul de joacă amenajat într-o curte a început să se clatine după prima ploaie, apare întrebarea „Oare nu cumva din cei 100 mii de lei prevăzuți pentru amenajarea terenului, primăria a cumpărat materiale de calitate proastă de la compania nașului sau cumătrului și a falsificat vreo factură indicând alt preț?”. Poate da, poate nu. 

Pentru a verifica acest lucru, trebuie să mergem direct la Primărie și să cerem informație. Puțini știu că au dreptul să solicite oficial informații despre activitatea instituției. 

Legea accesului la informație garantează dreptul de a solicita informații oficiale. 

Punctul (1) din articolul 11. Obligațiile furnizorului de informații, din legea cu privire la accesul la informație, spune că „Furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele care îi revin, este obligat: (1) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal;” 

Tot în art. 11, p (5-6) este stipulat că „În scopul asigurării transparenţei activităţii instituţiilor, eficientizării accesului la informaţie, creării condiţiilor pentru căutarea, identificarea operativă a documentelor şi informaţiilor, autorităţile publice, instituţiile publice vor edita, cel puţin o dată pe an, îndrumare ce vor conţine liste ale dispoziţiilor, hotărârilor, altor documente oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile în care poate furniza informaţii, vor pune la dispoziţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă date oficiale despre propria activitate, inclusiv despre domeniile în care poate furniza informaţii. (6) Furnizorul de informaţii va proceda şi la alte forme de informare activă a cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă.”

Dacă aceste norme legale nu sunt respectate de către instituția publică, în cazul nostru vorbim despre primăria din localitate, atunci noi putem merge la primărie și solicita oficial să ne fie prezentate copiile documentelor care ne interesează. Acest drept este asigurat de art. 5, p.(3), litera (a-b) din legea accesului la informație, care spune că „Pot solicita informații oficiale, în condițiile prezentei legi, orice cetățean al Republicii Moldova sau cetățenii altor state, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova”

„Bună ziua, vreau să aflu despre…” și dialogul cu Primăria

Interacțiunea directă cu instituțiile publice este un proces pe alocuri dureros, care necesită mult timp și răbdare. Doar după ce vom merge la primărie și vom solicita informații, vom înțelege dacă primăria ascunde sau este deschisă cu oamenii în serviciul cărora se află. Cetățeanul de rând, dacă nu a avut experiență de comunicare cu instituțiile publice, atunci când le pășește pragul se ciocnește de un perete birocratic, unde se vorbește într-un cu totul alt limbaj și se operează cu formalități care îi alungă pofta de a merge mai departe. 

Da, comunicarea cu autoritatea publică locală este o provocare și puțini se decid să o facă, însă acest lucru nu ar trebui să vă scadă din entuziasm și curiozitatea cu privire la felul în care sunt cheltuiți banii voștri. Cu cât mai insistenți veți fi, cu atât mai multe lucruri interesante veți descoperi, dar și le veți trezi curiozitatea și celor din jurul vostru.

Acolo unde autoritatea publică încearcă să ascundă ceva, înseamnă că pot fi aflate lucruri interesante. Dacă nu vi se oferă informații despre anumite achiziții publice, de exemplu, atunci continuați să fiți insistenți, să săpați. Folosiți legea și nu ezitați să apelați la reprezentanții organizațiilor societății civile, care cu siguranță că vă vor recomanda ce să faceți. 

Există mai multe asociații obștești specializate în monitorizarea achizițiilor publice la nivel local precum IDIS Viitorul, Comunități Active Pentru Democrație Participativă, Revizia.MD, Primăria Mea, etc., care publică anual rapoarte și ghiduri multimedia, instrumente utile pentru fiecare cetățean. Iată câteva recomandări:

• Cursul „Monitorizarea Achizițiilor Publice pentru Cetățeni”
• Ghid practic privind transparența și participarea cetățenilor 
• Investigații despre achizițiile din mun. Chișinău (REVIZIA.MD)
• Primăria Mea

Ce se întâmplă la Primăria Municipiului Chișinău?

Conform Clasamentului de Transparență a orașelor și municipiilor din Republica Moldova, mun. Chișinău în anul 2019 se plasa pe locul 2, cu un scor de 58%, iar în anul 2020 a scăzut cu 5 poziții, fiind plasat pe locul 7. Municipiul Chișinău are cel mai mare număr de populație, respectiv și cel mai mare buget, majoritatea afacerilor din țară sunt aici. În luna decembrie 2021 a fost votat Bugetul Primăriei Municipiului Chișinău pentru anul 2022 – cu scandal, desigur. Pentru un tablou deplin, trebuie să știți că bugetul capitalei pentru anul 2022 prevede cheltuieli în sumă de 6,2 miliarde de lei, iar deficitul este de 1,1 miliarde lei.  

Cele mai răsunătoare probleme cu privire la transparență și care au stârnit dezbateri sunt majorarea tarifelor pentru unele servicii municipale precum taxa pentru călătoria cu transportul public și majorarea tarifului pentru colectarea și transportarea deșeurilor, mimarea votării proiectelor depuse de cetățeni la Bugetul Civil 2022, numirea directorilor interimari la Întreprinderi Municipale fără concurs și pe criterii politice și, nu în ultimul rând, răspunsurile primăriei Chișinău la solicitările de informații.

Având în vedere că mun. Chișinău are cel mai mare buget din țară, iar concentrația politică este foarte pronunțată la nivel de luare a deciziilor, atenția societății civile și a mass-mediei la fel este destul de mare. Dar asta nu înseamnă că autoritățile publice locale din Chișinău respectă principiile transparenței decizionale.

Dacă accesați paginile web a Preturilor de Sector, veți observa că lipsesc informații precum bugetele prevăzute, rapoarte de activitate sau rapoarte de achiziții. Dacă la unele Preturi informațiile sunt plasate cât de cât regulat, atunci pe altele n-au fost publicate date de prin anii 2018-2020. Modelul paginilor web diferă ca structură una de alta, iar la compartimente elementare cum ar fi numele persoanelor care dețin funcția de șefi de direcții lipsesc.

Același lucru este și pe pagina web a Primăriei Chișinău, unde informația este împrăștiată nestructurat, iar o bună parte din ea nu este actualizată. Căutarea informației pe pagina oficială a Primăriei chisinau.md este un adevărat quest, zeci de butoane și link-uri care duc spre pagini fără date. O altă problemă este publicarea fișierelor PDF scanate în calitate joasă, căutarea automatizată în astfel de fișiere și îngreunează găsirea informației necesare.

Lipsa de transparență la Primăria Chișinău

Exemplu de lipsă de transparență: Regia Transport Electric Chișinău și Parcul Urban de Autobuze (RTEC și PUA)

Fiecare întreprindere municipală care prestează servicii cetățenilor din Chișinău ar trebui să efectueze audite financiare pentru a verifica și prezenta societății cum funcționează întreprinderea și dacă nu sunt nereguli financiare. 

Primarul de Chișinău, în luna iunie 2022, a solicitat Consiliului Municipal Chișinău ajustarea tarifului pentru călătoriile cu transportul public de la 2 la 6 lei pentru troleibuze și de la 3 la 6 lei pentru autobuze. Acest subiect a provocat dezbateri timp de câteva luni. Unul din principalele motive fiind lipsa unui audit financiar și funcțional la Întreprinderile Municipale RTEC și PUA, care conform unui proiect de decizie din 2020, trebuia efectuat până în luna martie 2021. În lipsa clarității la aceste întreprinderi, care primesc anual subvenții din bugetul municipal (pentru 2022 au primit circa 700 milioane de lei), majorarea tarifului pentru călătoriile cu transportul public era una lipsită de logică și argumentare. Într-un final, primarul de Chișinău și-a asumat această majorare, iar de la 1 iulie 2022 vom avea prețuri noi la transportul urban. 

În acest caz concret, vorbind despre transparență, ea pur și simplu lipsește. Cetățenilor nu le-au fost prezentate datele despre activitatea RTEC și PUA, dar le este impus un tarif de 3 ori mai mare pentru călătoria cu troleibuzul. Poate că la RTEC și PUA se fură bani, poate că banii sunt cheltuiți cu abateri de la normele legale? La aceste întrebări deocamdată nu există răspuns. 

Notă: Informație utilă pentru persoanele care nu au administrat proiecte cu finanțare externă. Orice manager de proiect se obligă să prezinte rapoarte financiare și narative, iar dacă ulterior își dorește să aplice la alte finanțări, trebuie să facă audit pentru a demonstra că organizația este administrată corect. Din câte observăm, acest lucru nu se întâmplă la Primăria Chișinău. 

Exemplu de lipsă de transparență: Refuzul de a oferi informații cu caracter public

Direcțiile municipale, din cauză că nu publică la timp informațiile pe paginile lor web, trezesc semne de întrebare cu privire la diverse lucrări pe care le fac în oraș. Cetățenii activi, împreună cu presa de investigație și ONG-urile de profil, solicită oficial informații cu privire la tot felul de proiecte implementate în capitală. Deși există legislație și termeni concreți în care autoritatea publică se obligă să răspundă la solicitările de informații, deseori acestea oferă informație parțială sau refuză să o prezinte.

Mai sus este un exemplu de solicitare de informație despre „Amenajarea și Reabilitarea trotuarului cu pistă pentru bicicliști din str. Valea Trandafirilor (segmentul biserica Ciuflea până la Valea Trandafirilor).” Pretura sectorului Centru a refuzat să prezinte proiectul, iar prin răspunsul oferit, s-a dat de gol că a încălcat procedura și ordinea lucrurilor. Aceștia au anunțat licitație publică pentru reabilitarea trotuarului cu pistă pentru bicicliști, fără a avea un proiect tehnic aprobat de toate instanțele. Această încălcare trezește mai multe semne de întrebare cu privire la caietul de sarcini, devizul de cheltuieli și calitatea lucrărilor ce urmează să fie efectuate în această zonă. E transparent? Sigur că nu. 

Comunicarea politică și alte nereguli privind transparența la Primăria Chișinău

Avem multe exemple de lipsă de transparență, însă nu le puteam include pe toate în acest articol. În presă și la organizațiile nonguvernamentale preocupate de acest aspect puteți găsi cu lux de amănunte și despre alte subiecte. 

Pe final, vreau să mă opresc la un alt aspect important: politizarea și comunicarea publică unilaterală din partea primăriei. În fiecare zi de luni are loc Ședința Operativă a Serviciilor Primăriei Chișinău, eveniment la care se comunică despre activitatea tuturor structurilor din cadrul administrației publice locale din Chișinău. De la începutul pandemiei COVID-19, ședința are loc în format online, de la care sunt excluși reprezentanții mass-media, dar și cetățenii. Această practică îi privează pe cetățeni de la procesul decizional, îi scoate din formula de comunicare și le încalcă dreptul de a adresa întrebări cu privire la felul în care este administrată capitala. 

Astfel, noțiunea de transparență a devenit una declarativă și fără participarea cetățenilor la proces. Totodată, tribuna de la ședința operativă este folosită de primarul de Chișinău pentru declarații politice, ceea ce ne face să considerăm că primarul utilizează resursele administrative în scopuri politice care nu au nici o legătură cu problemele din oraș.

Comunicare și transparență în Consiliul Municipal Chișinău

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) este autoritatea ce reprezintă populația municipiului Chișinău, acesta în mod normal ar trebui să beneficieze de autonomie decizională, organizațional, gestionară și financiară, cu dreptul de inițiativă în tot ceea ce privește administrarea treburilor publice din mun. Chișinău.

De activitatea CMC-ului este responsabil secretarul general. El ar trebui să comunice despre lucrurile făcute de consiliu, despre deciziile propuse pe ordinea de zi a ședințelor și să asigure o transparență absolută a activității consilierilor municipal din Chișinău. 

În realitate lucrurile nu stau deloc bine. Pe pagina web a Consiliului Municipal nu se găsesc informații actualizate, nu există elementar adresele electronice și numerele de telefon ale consilierilor. Conform cercetării efectuate recent de Primăria MEA, „9 din 10 locuitori ai mun. Chișinău nu au putut numi nici un nume de consilier municipal cunoscut”. Consiliul Municipal Chișinău nu are o pagină pe rețelele de socializare unde să fie plasate informații despre activitatea fiecărui consilier în parte sau a fracțiunii din care face parte.

Există încă foarte mult de lucru la capitolul transparență la Primăria Municipiului Chișinău. Să vedem pe ce loc va fi poziționat mun. Chișinău pentru activitatea din 2021. Amintesc că din 2019 până în 2020, Chișinăul a scăzut de pe poziția 2 pe 7. 

Concluzii. De la cine să învățăm?

Atât timp cât administrațiile publice locale vor avea un nivel scăzut de transparență a activității, încrederea cetățenilor apriori va fi în descreștere, iar fenomenul corupției și a abuzului în serviciu va fi ridicat. Dar cel mai important, fără o administrație publică locală transparentă este greu de imaginat o dezvoltare urbană în favoarea locuitorilor. Dacă sunt scurgeri de bani publici și management axat pe criterii politice, nu putem vorbi despre amenajarea calitativă a parcurilor, terenurilor pentru joacă și sport, curți, drumuri, platforme pentru deșeuri, piste pentru transportul alternativ, infrastructură socială, transport public confortabil etc. Transparența activității instituțiilor publice locale este una crucială în procesul de construcție a unui oraș așa cum și-l doresc locuitorii, iar excluderea cetățenilor de la procesul decizional prin bariere birocratice și atitudinea descurajantă din partea unor funcționarilor publici, nu va face altceva decât să distanțeze oamenii de instituțiile care ar trebuie să lucreze în beneficiul societății. 

Există suficiente exemple de administrații publice locale de succes, transparente și prietenoase. În era tehnologiilor informaționale interacțiunea dintre cetățean și autoritate ar trebui să fie la distanța de un click, iar fiecare bănuț cheltuit să fie posibil de verificat accesând intuitiv o simplă pagină web. 

Dacă e să ne uităm la orașele din țările vecine ca mun. Lvov din Ucraina, care este cu cel puțin 7 ani înainte la tot ceea ce ține de mobilitate urbană, păstrarea patrimoniului arhitectural, spații verzi, bugetare participativă, infrastructură pietonală și cea pentru transportul public și personal.

Sunt multe exemple peste Prut, unde transparența primăriilor a ajuns la un nivel de invidiat. Cea mai transparentă primărie din România este în Timișoara. Pagina web a primăriei din Timișoara este atât de intuitiv construită încât oricine poate accesa un raport narativ și financiar anual al primarului. Locuitorii din Timișoara pot urmări stadiul de rezolvare a unei cereri/petiții foarte simplu și de la distanță, ei introduc numărul de înregistrare și pot afla la ce etapă e solicitarea lor. Între timp Ghișeul Unic din mun. Chișinău este o parodie birocratică numită în termeni sofisticați și politizați precum SMART City. 

Bugetul anual al mun. Timișoara este prezentat într-o formă atât de dinamică și accesibilă, că poți monitoriza ușor sumele de bani împrumutați de primărie și cheltuielile făcute sau direcționate pentru educație, salarii, proiecte etc.  

La Chișinău, pentru a consulta bugetul local, chișinăuienii sunt nevoiți să analizeze un document complex scanat în PDF, iar dacă își doresc să analizeze cheltuielile pe diverse proiecte în parte, trebuie să se înarmeze cu răbdare și să învețe de unii singuri să facă investigații. Despre interacțiunea directă cu Primăria Chișinău se poate de scris cărți, deci nu mă voi opri la acest aspect. 

Un lucru îmbucurător este că în mun. Chișinău sunt tot mai mulți cetățeni activi, presă de investigații și organizații ale societății civile, iar activitatea administrației publice locale este în vizorul lor. Participarea insistentă a cetățenilor la procesul decizional, chiar dacă autoritatea publică locală nu o dorește, va contribui pe termen lung la o creștere a nivelului de transparență a Primăriei Municipiului Chișinău, dar și a celor din alte localități. 

Fii insistent și activ. Monitorizează ce face Primăria, pentru că chiar tu poți fi cel/cea care poate schimba lucrurile la nivel local, dar și central.

Autor text: Sergiu Bejenari

*Acest material a fost realizat cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.

Publicat de Patricia Mihaila