De ce Chișinău? Cum a apărut orașul nostru și de ce
februarie 14, 2025
Orașele nu apar pur și simplu. Ele se formează, cresc și evoluează sub influența unor factori economici, sociali și strategici. De ce Chișinău a devenit capitala noastră? Cum a trecut prin momentele de transformare și provocările istorice? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să răspundem în cadrul proiectului „Orașul Chișinău: Evoluția urbană și patrimoniul cultural”, finanțat de Ministerul Culturii prin „Concursul proiectelor culturale 2024”.
Proiectul s-a desfășurat sub forma a patru lecții publice intitulate „De ce Chișinău?”, fiecare abordând o etapă importantă din dezvoltarea orașului. Prezentările au fost susținute de către dl. Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură, cercetător științific și autor al mai multor lucrări despre evoluția urbană a Chișinăului.
Lecția 1: Premisele apariției orașului Chișinău
Primul eveniment din cadrul seriei a oferit o privire generală asupra contextului economic, strategic și geografic care a dus la crearea orașului Chișinău. În cadrul acestei lecții, dl. Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură și cercetător științific, a explicat condițiile care au favorizat dezvoltarea orașului în secolul 17. S-a discutat despre rolul său strategic în cadrul Țării Moldovei, factorii economici care au favorizat dezvoltarea sa și cum a fost influențat de marile evenimente istorice ale epocii.
Orașul Chișinău a apărut pe două moșii a două sate – satul Buiucani și satul Chișinău. Nu se cunoaște cu exactitate anul creării orașului Chișinău, dar sursele documentare de care dispunem avem perioada secolului XVII, perioada domniei lui Eustratie Dabija Vodă (1661 – 1665). De asemenea, s-a discutat despre cum a evoluat în primele decenii ale existenței sale, incluzând primele comunități și infrastructura urbanistică din acea perioadă. În Chișinău în primii ani de existență se atestă trei comunități: cea mai mare, comunitatea de români/moldoveni, comunitatea armeană, comunitatea evreiască. De asemenea, s-a discutat despre extinderea teritorială a orașului. În plus, au fost prezentate aspecte legate de incendiile și războaiele care au afectat orașul în această perioadă. La sfârșitul secolului XVII orașul nou creat avea – șoltuz și doisprezece pârgari (primar și consilieri). Construcțiile orașului erau din din lemn sau paiantă, dar se atestă și câteva clădiri din piatră.
Aici puteți vedea mai multe fotografii din cadrul primului eveniment.
Lecția 2: Creșterea și dezvoltarea Chișinăului
A doua lecție, s-a concentrat pe factorii care au susținut dezvoltarea orașului în secolele 17 și 18. Orașul s-a dezvoltat în jurul a două piețe – piața comercială și cea administrativă care au devenit rapid centrul comunității.
În această perioadă, Chișinăul a început să se transforme într-un centru economic și administrativ important, datorită sprijinului unor comunități și dezvoltării comerciale. În Chișinău în primii ani de existență se atestă trei comunități: cea mai mare, comunitatea de români/moldoveni, comunitatea armeană, comunitatea evreiască. De asemenea, s-a discutat despre extinderea teritorială a orașului. În plus, au fost prezentate aspecte legate de incendiile și războaiele care au afectat orașul în această perioadă. La sfârșitul secolului XVII orașul nou creat avea – șoltuz și doisprezece pârgari (primar și consilieri). Construcțiile orașului erau din din lemn sau paiantă, dar se atestă și câteva clădiri din piatră.
Lecția 3: Extindere și transformare
Cea de-a treia lecție a oferit o perspectivă asupra dezvoltării Chișinăului până la anexarea de către Imperiul Rus în 1812. S-a discutat despre felul în care orașul a fost inclus în top 10 orașe ale regiunii în 1756. S-a menționat cum, odinioară, mănăstirile se opuneau expansiunii orașului, dar mai târziu au devenit factori esențiali în sprijinirea creșterii acestuia.
A fost o perioadă de transformări intense, cu incendii și războaie care au afectat orașul, dar și cu progrese semnificative în ceea ce privește structura administrativă și urbanistică. De patru ori este incendiat și suferă distrugeri de pe urma războaielor – la 1711, 1739, 1758, cca 1770.
Tot în secolul al XVIII-lea în Chișinău încep să apară primele cafenele și ceainării, marcând o schimbare culturală semnificativă.
Lecția 4: Chișinău după 1812 – Primele planuri urbanistice și politica de rusificare
Ultimul eveniment al seriei „De ce Chișinău?” a fost dedicat schimbărilor majore pe care orașul le-a suferit în urma anexării din 1812. Chișinăul devine centrul administrativ al regiunii, iar pentru prima dată este realizat un plan urbanistic de dezvoltare, fiind primul oraș cu plan de dezvoltare urbană și de creștere teritorială dintre Prut și Nistru. Acesta prevedea o expansiune masivă, orașul urmând să își dubleze suprafața.
Această perioadă a fost marcată de politici de rusificare, dar și de o creștere economică semnificativă. Transformările aduse de Imperiul Rus au influențat puternic arhitectura, cultura și structura socială a Chișinăului, iar multe dintre aceste schimbări sunt vizibile până astăzi.
Seria de lecții „De ce Chișinău?” a fost un eveniment remarcant pentru cetățenii orșului. Prin istoria capitalei noastre, s-au dezvăluit detalii mai puțin cunoscute despre formarea și evoluția orașului. Am aflat cum Chișinăul a crescut în ciuda dificultăților, cum a devenit un important centru economic și administrativ și cum a fost influențat de marile evenimente istorice.
Această serie de evenimente a oferit o perspectivă valoroasă asupra patrimoniului cultural și urbanistic al orașului nostru, subliniind importanța conservării și promovării istoriei locale.
Chișinăul este un oraș cu o identitate complexă și cu o moștenire bogată, iar astfel de inițiative sunt esențiale pentru a păstra vie memoria orașului nostru.
La final de proiect am elaborat și un pliant cu cele mai importante informații prezentate la lecții. Un fel de rezumat al istoriei Chișinăului până în perioada interbelică.
Puteți descărca de aici în format PDF pliantul „Dezvoltarea urbană a Chișinăului”.
Publicat de Lungu Adrian
