De ce Chișinăul are nevoie de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă?

Articol de Daria Țînțar

Ambuteiaje. Transport public supra-aglomerat. Parcări care sufocă trotuarele și curțile. Lipsa pistelor de biciclete. Străzi pe care nu te simți în siguranță să mergi pe jos. Acestea sunt simptomele aceleiași probleme: 

Chișinăul nu are o strategie de mobilitate adoptată!

„Am ieșit cu 10 minute mai târziu și… gata, am pierdut ora”. 

Așa cel putin mă simt eu cand ies din casă. Și, instinctiv, apare și răspunsul standard:

„Avem nevoie de încă un drum.”

Adevărul nu-i intuitiv, studiile din urbanism alarmează că daca ne focusăm doar pe infrastructura rutieră, riscăm să obținem… și mai mult trafic. Paradoxal, cel mai important instrument care ar contribui la soluționarea acestui haos urban rămâne aproape invizibil în dezbaterea publică. Acest instrument se numește Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Un PMUD este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor pentru o calitate mai bună a vieții( de asemena include și o calitate mai bună a aerului, accesibilitate, siguranță rutieră, reducerea poluării fonice generate de trafic). Se bazează pe practicile de planificare existente și ia în considerare principiile integrării, participării și evaluării.

Un PMUD diferă de o schemă de transport sau un simplu plan de mobilitate pentru că accentul este pe mișcarea zilnică a omanenilor, nu doar gestionarea tarficului (vezi mai jos Fig. 1 Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea Mobilității Urbane Durabile). PMUD-ul ajută zonele urbane funcționale să prioritizeze și să își planifice mai eficient investițiile și acțiunile legate de mobilitate: transport public, infrastructură pietonală, infrastructură pentru biciclete, transport privat, parcări și siguranța în trafic. 

Figură 1 Diferențe între planificarea tradițională a transportului și Planificarea Mobilității Urbane Durabile, extras din linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană durabilă ediția a doua, UE.

Source: European Commision 

Până acum în Chișinău au fost implementate doar scheme de transport, și putem observa consecințele în viata noastră de zi cu zi, prin ambuteiaje, fricțiune și experiență neplăcută în transport public. Primăria Municipiului Chișinău, în cadrul unui proiect cu finanțare UE (MOVE IT like Lublin), a elaborat pentru perioada 2022–2030 un PMUD care a trecut de consultările publice și s-a stagnat la etapa de aprobare și alocare de buget, simplu pus, la implementare. 

Planul încurajează o abordare holistică și descurajează aplicarea soluțiilor izolate, astfel încurajând viziunea de lungă durată. Planul prioritizează soluțiile pentru creșterea atractivității transportului public, măsuri de calmare și managementul traficului, creșterea siguranței, managementul parcărilor, mobilitatea activă care include rețele de ciclism și extinderea zonelor prietenoase pietonilor. 

Ne-am bucurat să vedem menționate printre sugestii pentru moblitatea activă și pietonalizarea străzilor: Strada Veronica Micle / Stradela Teatrului, Strada N. Iorga și Strada Mitropolit Varlaam. Dar am fi vrut pe listă să fie inclusă  și porțiunea cu caldarâm a străzii Strada 31 august 1989 ca stradă pietonală, vezi aici articolul despre caldarâmul de pe strada 31 august. 

Cine e responsabil pentru mobilitatea din Chișinău?

E important să clarificăm responsabilitatea, fiindcă aici se pierde multă energie publică. În linii mari, mobilitatea urbană (rute, management trafic, parcări, tarife, priorități de transport public) este în responsabilitatea autorității publice locale. Guvernul intervine doar în chestiuni de interes național sau în investiții care depășesc capacitatea bugetului local.

Cu alte cuvinte: dacă vrem schimbare în mobilitatea Chișinăului, cheia principală este la nivel municipal. Iar aici adoptarea PMUD devine importantă, acesta este instrumentul prin care Primăria poate lucra etapizat și transparent. 

„Dar dacă planul există deja, care-i problema?”

Aici e nodul. Din păcate, în mai multe orașe, planurile există… dar adesea rămân la nivel conceptual. Și atunci apare reacția firească a oamenilor:

„Ok, e frumos. Dar cu ce mă ajută pe mine dacă se adoptă?”

Exact. Adoptarea planului înseamnă asumare politică, administrativă și bugetară.

Dar din păcate avem și un adevăr incomod, strategiile ca planul de mobiltate pot deveni formale. Studiile academince care au analizat mai multe PMUD-uri din EU,  atenționează că adesea acestea au fost elaborate doar pentru a accesa finanțări, dar au dezvolatat slab indicii de monitorizare, bugete etapizate, instituții responsabile și indicatori măsurabili. Astfel pentru Chișinău, simpla existență a PMUD nu este îndeajuns. 

Ce am observat noi, când am analizat PMUD-ul Chișinăului ?

Pe scurt, PMUD-ul Chișinăului este ambițios la nivel de viziune, dar fragil la nivel de implementare. Are măsuri bune pentru transport public și digitalizare, dar proiectele de mobilitate activă (bicicletă, pietonal) rămân conceptuale fără indicatori de monitorizare. Un alt risc este lipsa unei structuri permanente de participare și urmărire a planului. Fără un mecanism, orice plan poate fi „uitat”  între ciclurile politice.

Planul poate fi găsit aici: PMUD Chișinău

Dar de ce ar trebui de insistat pe ADOPTARE?

Pentru că adoptarea transformă planul dintr-o idee într-o obligație. Un PMUD adoptat devine criteriu pentru investiții, bază pentru proiecte finanțabile, referință pentru decizii, instrument de transparență și evaluare publică.

Referințe: 

Andrei, Liliana, and Oana Luca. ‘Towards a Sustainable Mobility Development in Romanian Cities. a Comparative Analysis of the Sustainable Urban Mobility Plans at the National Level’. Management Research & Practice 14, no. 1 (March 2022): 30–40.

‘Commission Recommendation (EU) 2023/550 of 8 March 2023 on National Support Programmes for Sustainable Urban Mobility Planning (Notified under Document C(2023) 1524)’. OJ L. Vol. 073, 8 March 2023. http://data.europa.eu/eli/reco/2023/550/oj/eng

Damidavicius, Jonas, Marija Burinskiene, and Rasa Uspalyte-Vitkuniene. ‘A Monitoring System for Sustainable Urban Mobility Plans’. The Baltic Journal of Road and Bridge Engineering 14, no. 2 (2019): 158–77. https://doi.org/10.7250/bjrbe.2019-14.438

Haustein, Sonja, and Thomas A. Sick Nielsen. ‘European Mobility Cultures: A Survey-Based Cluster Analysis across 28 European Countries’. Journal of Transport Geography 54 (June 2016): 173–80. https://doi.org/10.1016/j.jtrangeo.2016.05.014.

Jordová, Radomíra, and Hana Brůhová-Foltýnová. 2021. ‘Rise of a New Sustainable Urban Mobility  Planning Paradigm in Local Governance: Does the SUMP Make a Difference?’ Sustainability 13(11):5950-. doi:10.3390/su13115950.

Primăria Municipiului Chișinău, and CRAYS Consulting SRL. ‘RAPORT DE POLITICI LOCALE (POLICY BRIEF) 1 CU RECOMANDĂRI PENTRU IMPLEMENTAREA CELOR MAI NOI ABORDĂRI ÎN TRANSPORTUL PUBLIC’, 2023. https://mill.md/wp-content/uploads/2023/09/Raport-de-politici-locale-transport-public.pdf.

Szagała, Piotr, Andrzej Brzeziński, Tomasz Dybicz, Piotr Olszewski, and Beata Osińska. ‘Problems with Implementation of Sustainable Urban Mobility in Selected Polish Cities’. Sustainability 16, no. 24 (15 December 2024): 11003. https://doi.org/10.3390/su162411003.

Tintar, D. (2025). Urban Mobility Planning in Moldova: Insights from Chisinau’s SUMP.

Cod nr. 434/2023  – Codul Urbanismului și Construcțiilor

LEGE Nr. 436 din 28-12-2006 privind administraţia publică locală

LEGE Nr. 435 din 28-12-2006 privind descentralizarea administrativă

Publicat de savechisinau

Distribuie pe: