Scuarul Asachi. Cum se amenajează spațiile publice în 2024

Vara aceasta au început lucrări la scuarul din fața Liceului Gheorghe Asachi. Scuarul din fața liceului este de ani buni un loc important pentru chișinăuieni. E un spațiu public foarte popular printre locuitorii orașului și a fost tot timpul un loc de întâlnire, relaxare și socializare. E spațiul de unde începe Masa Critică în ultima vineri a fiecărei luni.

De la începutul lucrărilor nu a fost publicat nici un proiect, decât informația despre faptul că se renovează trotuarul străzii Pușchin și include și acest loc. Ulterior a apărut informația precum că există un proiect dendrologic și unul pentru instalarea unui monument (monumentul Reginei Maria). Dacă schița pentru instalarea monumentului l-am văzut prezentat la Consiliul Național al Monumentelor Istorice pentru a primi avizare, nu știm dacă alt proiect a fost avizat pentru reamenajarea acestui spațiu. Noi am solicitat proiectul dendrologic și l-am obținut. Vedeți aici proiectul.

Colegii noștri, Inessa și Victor, au decis să scrie despre proiectul dendrologic prezentat și să ne spună din punctul lor de vedere ce nu este ok.

Inessa, arhitectă în Germania, proiecte de arhitectură peisagistică

Orașele sunt și tind spre a fi tot mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice, demografice, accelerarea ritmului vieții ș.a.m.d.
Inundațiile mari datorită ploilor abundente; “urban heat island effect” în perioadele lungi de secetă, adică temperaturi atmosferice prea înalte atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții în comparație cu zonele rurale – toate acestea sunt exemple de cum poate fi afectat un oraș neadaptat la schimbările climatice.
Aruncând o privire asupra proiectelor propuse sau executate ale altor orașe, putem observa diferite măsuri compoziționale, idei inovative ca soluții pentru provocările actuale cu care se confruntă practic orice oraș și, nu în ultimul rând, proiectări cu o funcție estetică, care elevează aspectul orașului și calitatea vieții. Amenajarea spațiilor verzi este efectuată în așa fel încât să fie accesibilă și confortabilă pentru toți: persoane în etate, persoane cu dizabilități ș.a.m.d.

Putem oare afirma același lucru despre proiectele de execuție din Chișinău?
Am analizat proiectul de amenajare a spațiilor verzi: „Amenajare Spații Verzi Scuar Asachi, mun. Chișinău”. Obiectivele principale ale proiectului sunt de a renova plantațiile existente, de a extinde suprafețele înverzite prin plantarea unui număr mai mare de arbori și arbuști și de a amenaja intersecțiile verzi și aleile. Spațiile verzi proiectate ar trebui să îndeplinească o serie de funcții, unele dintre ele urmează să le enumăr pentru ca apoi să îmi exprim părerea dacă sunt în stare să îndeplinească aceste funcții calitativ și de lungă durată sau mai degrabă nu.
În planșa 2, punctul 1.2 „Scopul proiectului” sunt definite următoarele funcții: ameliorarea ecologică locală, accentuarea compozițională a monumentelor existente și amenajarea peisagistică pentru odihnă de scurtă durată”.
În planșa nr. 4 „Plan dendrologic propunere” vedem vizualizarea de sus a suprafeței scuarului.

planșa 4

Primul punct care nu pare compatibil cu scopul și funcția proiectului este suprafața enormă sigilată, în afară de micile alveole și unica suprafață verde în formă rotundă cu diametrul de 6 metri. 

Suprafețele sigilate nu permit infiltrarea apei de ploaie în pământ, ca urmare apa se scurge la suprafață și ajunge în canalizație, care de obicei nu e capabilă să facă față la atâta cantitate de apă. Acest fapt împiedică formarea apei subterane, care este necesară pentru arbori, arbuști, plante și organismele din sol. Pământul de sub suprafețele sigilate își pierde în acest fel funcția sa naturală, ceea ce aduce numai dezavantaje ecologiei locale. 

Luând în considerare faptul că conceptele urbane actuale (cum ar fi „orașul-burete”) ale orașelor bine dezvoltate prevăd mai degrabă cât mai mult posibil eliminarea pavajului pentru a oferi loc pentru mai multă vegetație, care la rândul ei purifică aerul, reține apa de ploaie și contribuie la scăderea temperaturii atmosferice pe timp de caniculă. Nemaivorbind de adăpost pentru păsări, insecte și animale mici.
Tot aici vreau să atrag atenția la punctul: „amenajarea peisagistică pentru odihnă de scurtă durată”. Din imaginile anexate la proiect nu vedem nicio opțiune de așezare sau loc amenajat pentru odihnă de scurtă durată. Vorbind de amenajarea peisagistică, din punct de vedere estetic, proiectarea ar putea fi mai creativă. Scuarul, datorită dimensiunii lui, dispune de un potențial mare de amenajare atrăgătoare pentru persoane de diferite vârste, interese și condiții fizice. Din păcate, nu pot afirma acest lucru privind proiectarea acestuia.
Spațiile verzi aici mai au funcția de accentuare compozițională a monumentelor existente. După imaginile din proiect, accentuarea monumentelor are loc mai mult prin lipsa spațiilor verzi, în afară de arborii deja existenți.

Despre sortimentul dendrologic: mesteacănul este un arbore cu rădăcini de mică adâncime, adică mai degrabă superficială, ceea ce ar putea afecta cu timpul pavajul dinspre suprafața verde. Un copac mai potrivit aici ar fi teiul.
Vinca minor este o plantă frumoasă, însă otrăvitoare, de aceea plantarea ei în preajma unei școli trezește dubii și griji privind siguranța elevilor.

În concluzie, îmi permit să afirm că proiectul: „Amenajare Spații Verzi Scuar Asachi” dispune de un design, din păcate, sărac, cu o cantitate minimă de spații verzi, fără posibilitatea de a lua loc. Completarea vegetației existente cu propusele spații verzi din proiect nicidecum nu vor contribui la ameliorarea ecologică.

Victor Stratulat, urbanist/arhitect

Este dificil să analizezi „proiectul dendrologic” propus pentru că nu sunt multe lucruri de analizat. Proiectul « Scuarului Asachi » nu explică de ce designul se limitează la un cerc simplu, de ce nu există bănci pentru a invita oamenii să rămână și să se bucure de spațiu. Este greu de crezut că un astfel de proiect ar putea fi finanțat din banii contribuabililor. Un astfel de proiect ar fi modest chiar și într-un portofoliu de student.

De ce continuăm să vedem proiecte de o calitate atât de mediocra? Este o întrebare deschisă, iar răspunsul nu are de-a face cu abilitățile profesionale ale celor care se ocupă de aceste proiecte (sunt aproape sigur ca creativitatea celor care au proiectat este mai departe de un cerc cu plante). În Moldova, procesul de selecție a proiectelor arhitecturale este rareori unul deschis sau competitiv. De fapt, în Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (ultima data modificata aceasta vara), concursurile de soluții (inclusiv cele arhitecturale) sunt prezentate ca o opțiune, nu o obligație. Nici legea nr. 1350/2000 privind activitatea arhitecturală nu obliga autoritățile publice sa organizeze concursurile arhitecturale, dar prezinta ca o opțiune « se pot efectua ». Deși articolul 5, punctul 4 face referința la un regulament care stabilește modul de organizare și condițiile de desfășurare a concursurilor arhitecturale, acesta nu a fost elaborat in toți 24 de ani ducând exista aceasta lege. În acest context, contractele pentru proiecte arhitecturale se „câștiga” în baza relațiilor și conexiunilor cu autorități, și nu depinde de competențe si merite.

Proiectul propus pentru Scuarul Asachi ridică mai multe semne de întrebare. Nu trebuie să fii expert în arhitectură sau design urban ca să observi caracterul rudimentar al designului propus – un cerc cu vegetație înconjurat de pavaj. Mai mult, faptul că proiectul a fost prezentat după începerea lucrărilor și că scuarul este deja complet acoperită cu pavaj, inclusiv zona unde ar trebui să fie „cercul,” ridică suspiciuni. Nu pare a fi un proiect de execuție, ci mai degrabă o soluție de moment, realizată rapid pentru a răspunde criticilor privind lipsa unei documentații prezentate publicului după de demararea lucrărilor.

Scuarul Asachi a fost, timp de mulți ani, un loc de întâlnire pentru diverse grupuri sociale și un spațiu în care generații întregi de chișinăuieni și-au creat amintiri. De-a lungul anilor, scuarul a găzduit evenimente și a fost utilizat de o varietate de grupuri sociale, entități civile și organizații, devenind un loc important pentru viața urbana. Deși scuarul era destul de deteriorat – cu bănci din lemn vechi, pavaj crăpat – acesta oferea totuși condițiile necesare pentru ca aceste interacțiuni să aibă loc. Nu putem ignora importanța acestei funcționalități sociale. Care sunt activitățile sociale pe care noul proiect le va cataliza? Cum va contribui la revitalizarea urbană și la crearea unui spațiu destinat comunității? Ce legătură are cu identitatea culturală a Chișinăului? 

Designul urbanistic trebuie să reflecte contextul social și cultural al zonei și să creeze un spațiu care să încurajeze întâlnirile, schimbul de idei și activitățile colective. În cazul Scuarului Asachi, proiectul nu abordează aceste aspecte. Pentru a asigura realizarea unor proiecte de calitate, trebuie organizate concursuri de arhitectură de către primărie, iar autoritățile centrale trebuie să creeze un cadru legal care să oblige la organizarea acestora, nu doar să le lase la latitudinea alegerii. Altfel, doar arhitecții cu relații și „generozitate” vor ajunge să proiecteze orașul. 

Totuși, nu este nevoie de o comisie de arhitecți pentru a observa că acest proiect este un exemplu ignoranță. Este o pierdere de resurse publice, o batjocură la adresa contribuabililor care plătesc pentru un serviciu atât de superficial. Proiecte de acest tip nu doar că nu aduc valoare orașului, dar reflectă o mentalitate dăunătoare în administrația publică, în care profesionalismul este lăsat deoparte în favoarea intereselor și relațiilor de moment.

Un scuar renovat din orășelul Aalborg, Danemarca. Sursă foto: sla.dk

Un proces netransparent, fără implicarea și consultarea tuturor actorilor implicați, fără asigurarea tuturor procedurilor legale duce la proiecte de proastă calitate și ineficiente, conflicte și nemulțumiri și pot avea impact negativ asupra mediului și a patrimoniului.

Ca amenajarea unui loc să fie una de succes este esențial ca anumite etape să fie respectate. Cum ar fi:

1. Analiza spațiului public

2. Consultarea comunității

3. Planificare

4. Proiectare

5. Construcție/amenajare – Monitorizarea lucrărilor – Recepție lucrări

6. Organizare eveniment

Proiectele de amenajare a spațiilor publice trebuie să fie rezultatul unui proces transparent, incluziv și bine documentat, care să respecte toate procedurile legale și să implice comunitatea. Acest lucru nu doar că asigură succesul proiectului, dar și construiește o relație solidă între autorități și cetățeni, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a spațiilor publice.

Pe final, este nevoie să menționăm că este necesară promovarea concursurilor de soluții, cel puțin pentru amenajarea și renovarea spațiilor publice importante din orașele noastre. Concursurile ar asigura, în primul rând, proceduri respectate din punct de vedere legal, transparență și garanția că soluția care va fi implementată va fi cea mai bună pentru un spațiu sau altul.

Proiectul câștigător la concursul arhitectural/de soluții pentru amenajarea Pieții Victoria din Timișoara organizat anul trecut despre care puteți citi mai multe aici .

Publicat de savechisinau

Distribuie pe: